Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 1.SCOPUL LUCRARII 1.1 Necesitate reactualizarii ie i oii eee rien an pan anna ae 1.2 Obiectivele principale ale oi ii i i ieri i nina na anna aa 1.3 Premisele reactualizarii strategiei 2. PREZENTARE GENERALA A SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU CALDURA A MUNICIPILUI TIMISOARA. SITUATIA ACTUALA A SISTEMULUI ....................... 2.1 Generalitati........... o iile i e Ier e a IERI EERO DOE EA COTIERE RC aaa 2.2 Caracteristicile tehnice si functionale ale principalelor elemente ale sistemului de alimentare cu caldura................ 2.2.1. Surse de producere a energiei termice............. iile iii iii iei iei na Surse de energie termica si electrica............... ilie iii cei eee ei ana ina aaa 2.2.1.1. CET Timisoara Sud............ 2.2.1.2. CET Timisoara ce ir ia ii sei ee na nene nana 2.2.1.3. Centralele termice de cvartal............... oii o iei ee rise an nana anna 2.2.1.4. CET ii eee e i iat an an an nn van a a 2.2.2. Sistemul primar de retele termice de apa fierbinte................................... 2.2.3. Sistemul de distributie/secundar de retele termice ..................... 2.2.4. Punctele Termice.................. oc citit reia tin rea e a nene ein nana 2.2.5. Sistemul de conducere si dispecerizare al retelei de termoficare......... 3. RESURSE PRIMARE UTILIZATE. EVOLUTIA PRETURILOR iesea 4. SITUATIA LA ee iai aa vana 4,1 Anvelopa cladirilor ............ oii rii ee e i a ei pane ate nana pen 4.2 Instalatii interioare .............. oo eee i ere ei i E ee Dn anni n nn nn nana 4.3 Contorizare la nivel de bransament................. oii ei i eee ee eee ana na 5. EVOLUTIA PRETULUI ENERGIEI TERMICE. SUBVENTII ACORDATE........ 6. RENTABILITATEA ECONOMICA A ACTIVITATII DE PRODUCERE, TRANSPORT SI DISTRIBUTIE... eee eee ei ii ie ia ei tat n eee nea e 6.1 Analiza comparativa a situatiei generale a patrimoniului S.C. COLTERM S.A. TIMISOAra.......... o eee e i ee ii eee re e i RE De IEN ROCI AARE E EI E Rn e en a na 6.2 Analiza contului de profit si pierderi a S.C. COLTERM S.A. Timisoara.................. 1
Actualizarea strategiei de alimentare cu - COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a tem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 7. MASURI DE EFICIENTIZARE A SISTEMULUI DE TERMOFICARE SI INCADRAREA IN NORMELE DE EMISII, REALIZATE SAU IN DERULARE... i. 7.1. CET Timisoara SUd.............. o ei eee e er Ve n 7.2. CET Centru........... io cere e i i n E DR RN DN N Pt O n e e nn 7.3. Puncte termice, retele termice de transport si distributie................. o oii idile 7.4. Centrale termice de cvartal............... o ii i rai pa e nn tn nn 8. ASIGURAREA CU UTLITATI...... oi seci i eee en 8.1. Alimentarea cu apa................. oile iii iii icter eat e anna ne n e A 8.2. Evacuarea apelor uzate............... iris tie ii si te snt 8.3. Alimentarea cu energie electrica .... 8.4. Alimentarea cu gaze ee roti ie eee eee taia nt nn n nn n SR E 9. EVALUAREA SITUATIEI DIN PUNCT DE VEDERE A RESPECTARII CERINTELOR DE MEDIU. iii oii eee enim tanti 9.1. Evaluarea conformarii la cerintele de mediu actuale.................. 9.1.1. CET Timisoara Centru.............. oii e iri ii rin i n nene 9.1.2. CET Timisoara ici osii i ien ee a e ei 9.1.3. Lucrari in curs de executie pentru incadrarea in normele actuale de mediu privind emisiile ÎN o. oc e i ie e ate tn RI n i et N N en n O ne 9.2. Evaluarea situatiei din punct de vedere a respectarii normele de mediu privind emisiile in aer, incepand cu anul 2016......... oo cec creiere ie 9.3. Actiuni si lucrari ce trebuie implementate pentru incadrarea in normele de mediu privind emisiile in aer, incepand cu anul 2018............ ie ii ii eee eo ceri i 9.4. Tinte de reducere a emisiilor de CO2 in perspectiva anului 2050....................... 10. CONDITII ŞI RESTRICTII IN STABILIREA STRATEGIEI LOCALE DE ALIMENTARE CU CALDURA A MUNICIPIULUI ....... oii ii eee 10.1. Dificultati cu care se confrunta sistemele de alimentare centralizata cu energie termica (SACET) din Romania............ 10.2. Disponibilitatea resurselor primare de energie in Romania............... 10.3. Evolutia preturilor combustibililor din tara si de pe piata externa........ 10.4. Surse energetice regenerabile............ 10.5. Piata de energie electrica ...... 10.5.1. Structura pietei de energie electrica din Romania......... 2 i | | |
ES Actualizarea strategiei de alimentare cu Eat COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a det TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A._ 10.5.1.1. Piata angro de energie electrica............... 10.5.1.2. Piata cu amanuntul de energie electrica................ 10.5.2. Evolutia tranzactiilor pe pietele de energie...................... 10.5.2.1. Piata angro de energie electrica in ansamblu........................ 10.5.2.2. Piata centralizata pentru contracte bilaterale............................... 10.5.2.3. Piata pentru Ziua Urmatoare (PZU)........... o i ie iei iei ia aa 10.5.2.4. Piata de echilibrare................ o iei 10.5.3. Preturi si tarife. ............. oile i ae i irina aaa nea 10.5.3.1. Piata concurentiala si piata reglementata. 10.5.3.2. Preturi concurentiale................ oi iii iile iei siana 10.5.3.3. Tarife iii voi va 10.5.4. influenta schemelor de sprijin asupra pretului energiei electrice......... 10.5.5. Evolutia pietei de energie electrica spre o piata europeana.............. 10.5.6. Piata certificatelor de emisii de CO2.................. 10.5.6.1. Aspecte generale............................... 10.5.6.2. Participantii la piata certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera......, 10.5.6.3. Sistemul de tranzactionare pe piata certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera................ 10.5.6.4. Evolutia pretului certificatelor de emisii CO2.............. 11. LEGISLATIA IN DOMENIUL ENERGIE SI MEDIU... iii iai cana vai 11.1. Legislatie in domeniul energiei.................... 11.1.1. Legislatia nationala primară in domeniul energiei...................... 11.1.2. Legislatia nationala secundara in domeniul energiei.................... 11.1.3. Legislatia europeana in domeniul energiei........................... 11.2. Legislatie in domeniul mediului. acacia 11.2.1. Legislatie nationala............... iei sie iei ran 11.2.2. Legislatie comunitara in domeniul mediului................... 12. MASURI PENTRU IMBUNATATIREA EFICIENTEI e eee a aa DIANE IOTTA nea na eee aaa 12.1. Necesitatea si oportunitatea eficientizarii sistemului de termoficare. i i i e i e i e TORI INTRAND OTET ETA REA RA aaa 12.2. Masuri pentru imbunatatirea eficientei la consumatorii de caldura........ 3
” Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a der TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM Ș.A, 12.2.1. Solutii de imbunatatire a sistemului de alimentare cu caldura la nivelul imobilului/consumatorilor................ edil iii ee ee en e ri nn n a n ant 12.2.2. Reabilitarea termica a cladirilor ........... iliri iii oii iii 12.2.2.1. Solutii tehnice pentru reabilitarea cladirilor......................... 12.2.2.2. Ipoteze de calcul a efectelor economice rezultate in urma reabilitarii cladirilor 12.2.2.3. Calculul eficientei economice a masurilor de creste a eficientei energetice a cladirilor ........ ocoli ei e ae E VI N DT N e ne 12.2.3. Masuri de crestere a eficientei energetice in sistemele de transport si oi oi ee ere ee i ea ra ni e tn tn tn nn ran ee n an 12.2.3.1. Sistemul de transport............... ii oii oc cei iii iri 12.2.3.2. Sistemul de distributie...................... 12.2.3.3. Punctele termice si Centrale Termice............................ 12.2.3.4. Sistem de monitorizare................ ode il roi i ien reni 13. NECESARUL DE ENERGIE TERMICA. ...... o ii. 13.1. Necesarul de energie termica actual si de perspectiva....................... 13.2, Solutii tehnice de acoperire a necesarului energie termica .......................- 13.2.1. Prezentarea solutiei de echipare pentru CET Centru.......... 13.2.2. Prezentarea solutiilor de echipare pentru CET Sud............ 13.2.3. Evaluarea efortului investitional ............ lil oi oile iile 14. Posibilitati de finantare.............................
îs Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dum TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 1. SCOPUL LUCRARII 1,1, Necesitate reactualizarii strategiei Necesitatea reactualizarii strategiei alimentarii cu caldura a municipiului Timisoara rezida din: - necesitate continuarii programului de eficientizare a sistemului centralizat de alimentare cu caldura; - modificari legislative privind eficienta energetica si cerintele de mediu; - reducerea consumului de caldura ca urmare a lucrarilor de eficientizare intreprinse precum si a masurilor de economisire intreprinse de catre consumatori. 1.2. Obiectivele principale ale strategiei Obiectivele principale ale strategiei sunt: * Stabilirea capabilitatii tehnice a sistemului centralizat de alimentare cu caldura, existent: * Identificarea conditiilor şi restrictiilor din punctul de vedere al accesibilitatii la resursele primare şi al aspectelor legislative. * Determinarea necesarului de caldura al oraşului şi a evolutiei acestuia in urmatorii 20 de ani pornind de la stadiul actual al sistemului centralizat de alimentare cu caldura. * Masuri pentru reducerea consumului de caldura ca urmare a reabilitarii termice a cladirilor. * Utilizarea energetica a deseurilor/ resurselor regenerabile . * Propuneri privind strategia de alimentare cu caldura. 1.3. Premisele reactualizarii strategiei Concluziile rezultate din variantele anterioare ale strategiei de alimentare au fost urmatoarele: Conform Strategiei de alimentare cu caldura in municipiul Timisoara din anul 2009 au fost analizate 3 solutii de alimentare cu caldura si anume: = sistem de alimentare centralizat format din sursele de producere a energiei termice, retele de transport, puncte termice si retele termice de distributie;
a) Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a , d TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A, sistem descentralizat cu centrale de cartier, sistem format din, centrale de producere a caldurii in cogenerare pe gaze naturale, amplasate in punctele termice si retele de distributie a energiei termice ( centralele de producere centralizata a caldurii si retelele de transport urmand a fi inchise); sistem individual de alimentare cu energie termica, adica fiecare consumatoricladire are propriul sistem, sistemul centralizat de alimentare cu caldura urmand sa fie inchis. in urma analizei multicriteriale si analizei cost-beneficiu a rezultat ca scenariul optim este mentinerea si reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termica. Totodata s-a stabilit programul de investitii pe termen scurt, mediu si lung pentru reabilitarea sistemului si cresterii eficientei acestuia si incadrarea in normele de emisii. Strategia â prevazut retehnologizarea sistemului de transport si distributie a caldurii. Strategia locala a avut la baza analiza consumului, productia si pierderile pe o perioada viitoare de 20 de ani. Y In studiul de fezabilitate intocmit in anul 2009, in cadrul optiunii stabilite ca fiind optima in strategie si anume alimentare centralizata, s-au analizat 4 optiunii: Optiunea 1. CET Sud este inchisa , iar CET Centru este reabilitata cu functionare pe gaze naturale. Optiunea 2 . Se mentin ambele centrale: in CET Sud se efectueaza lucrari la cazane si acestea raman sa functioneze pe lignit cu realizarea instalatiei de desulfurare a gazelor de ardere, iar CET Centru se reabiliteaza si va functiona pe gaze naturale; Optiunea 3. Cele trei cazane de abur din CET Sud se inchid si se monteaza un cazan nou cu ardere in strat fluidizat, cu functionare pe lignit si biomasa; CET Centru se reabiliteaza si va producere energie termica consumand gaze naturale; Optiunea 4 . Cele trei cazane de abur din CET Sud se inchid si se monteaza un cazan nou cu ardere in strat fluidizat, cu functionare pe lignit, cazanele de apa fierbinte vor arde lignit si biomasa; CET Centru se reabiliteaza si va consuma in continuare gaze naturale.
> Actualizarea strategiei de alimentare cu a COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dea TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLVERM S.A, Totodata, in studiul de fezabilitate pe langa cele 4 optiuni in cadrul solutiei de alimentare in sistem centralizat, s-a luat in analiza si optiunea inchiderii sistemului centralizat si realizarea centralelor de cartier/zonale. In cadrul studiului de fezabilitate pentru cele 5 optiunii s-au analizat lucrarile de reabilitare/investitii ce trebuie realizate. In urma analizei cost beneficiu a rezultat ca este optima optiunea 2, adica se mentin in functiune ambele centrale : - In CET Sud se efectueaza lucrari la cazane si acestea raman sa functioneze pe lignit cu realizarea instalatiei de desulfurare a gazelor de ardere; - CET Centru se reabiliteaza si va functiona pe gaze naturale; in studiul de fezabilitate intocmit in anul 2009 si care a stat la baza cofinantarii lucrarilor de reabilitare din fonduri europene, au fost stabilite numai lucrarile de reabilitare ce se vor executa in sistemul centralizat de alimentare cu caldura tinid seama de varinta optima rezultata in cadrul strategiei, cu precizarea ca studiul de fezabilitate a fost intocmit sub constrigerea incadararii in suma disponibila pentru finantare si realizarea lucrarilor care sa permita incadrarea in normele de mediu privind emisiile in aer. Astfel ca nu au fost prevazute lucrari de reabilitare a retelelor termice primare,secundare si puncte termice. Reactualizarea strategiei in anul 2013 a trebuit sa tina seama de concluziile variantei anterioare a strategiei, din care a rezultat ca solutie optima, mentinerea sistemului centralizat de alimentare cu caldura si modul de acoperire a sarcinii termice si in baza careia s-a incheiat contractul de finantare cu fonduri europene in cadrul programului POS Mediu si la data reviziei s-au incheiat contractele de lucrari de retehnologizare . Revizia strategiei de la aceasta data (august 2017) tine seama de concluziile strategiei si a reactualizarii din anul 2013, precum si de faptul ca au fost realizate, finalizate si sunt in functiune reabilitarile cofinantate din fonduri europene, POS Mediu, precum si de faptul ca este in faza de revizie documentatia de finantare din fonduri europene, Program Operational Infrastructura Mare pentru executia de lucrari de reabilitare retele termice primare si secundare , precum si de lucrarile ce sunt supuse aprobarii pentru a fi finantate din buget de stat, programul "Termoficare 2009-2020”; aceste lucrari reprezinta baza planului de
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a em TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM SA, redresare a operatorului economic caruia ii este concesionat serviciul public de alimentare cu caldura pana in anul 2021. 2. PREZENTARE GENERALA A SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU CALDURA A MUNICIPILUI TIMISOARA. 2.1. Generalitati Sistemul de alimentare cu caldura al Municipiului Timisoara se compune din urmatoarele subansamble principale: Sursele de producere a energiei electrice si termice CT Timisoara Centrv si CET Timisoara Sud .Realizarea celor doua CET s-a facut tinandu-se seama de cererile de energie termica a consumatorilor Municipiului Timisoara. Cele doua CET sunt in administrarea S.C. COLTERM S.A., al carei actionar unic este Consiliul Local al Municipiului Timisoara. e Sistemul primar de retele termice de apa fierbinte, pentru alimentarea cu caldura a consumatorilor din Municipiul Timisoara, se compune din magistrale si racorduri pentru punctele termice si consumatori. Lungimea totala a traseului retelei termice primare este de 73,8 km. Reteaua primara de apa fierbinte este in administrarea S.C. COLTERM SA,, al carei actionar unic este Consiliul Local al Municipiului Timisoara. Sistemul de distributie a caldurii este compus din: > 117 puncte termice, aflate in administrarea si exploatarea SC. COLTERM SA si 26 de puncte termice/module termice apartinand consumatorilor non- casnici. > Reteaua termica secundara, de la punctele termice la consumatori (cladiri), pentru alimentarea cu caldura a consumatorilor de incalzire şi apa calda de consum, aferenta punctelor termice, are in prezent o lungime totala de traseu de 244,3 Km ; initial aceasta a avut o lungime de 310 km , dar odata cu debransarea unor consumatori de al SACET s-a retras din functiune si conductele care alimentau exclusiv acei consumatori.
Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 > Centralele termice de cvartal existente in Municipiul Timisoara, care se afla in administrarea SC COLTERM S.A. sunt în numar de 5. La data intocmirii prezentei revizii a strategiei sunt in curs de executie lucrarile de transformare a 2 centrale termice (Dunarea si Buzias) in CET-uri, prin instalarea a cate 2 motoare termice in fiecare dintre aceste centrale. Aceasta transformare este prevazuta ca recomandare in revizia strategiei din anul 2013. > Reteaua termica aferenta CT de zona, pentru alimentarea cu caldura a consumatorilor de incalzire şi de apa calda de consum, se afla de asemeni in administrarea S.C, COLTERM S.A. Sistemul de alimentare cu caldura, al Municipiului Timisoara se caracterizeaza in general, prin: > este un sistem centralizat; > consumatorii de caldura, alimentati sunt consumatorii urbani, institutii publice, precum si o serie de consumatori industriali din zona urbana : Aceştia sunt consumatori de caldura pentru incalzire şi apa calda de consum. > sub aspectul agentului termic utilizat, acesta este: apa fierbinte, in reteaua termica primara şi apa calda in reteaua termica secundara; > interfata intre consumatorii din sistemul de transport şi distributie a caldurii se face in doua feluri: a) prin punctele termice centralizate, cu asigurarea interfetei intre reteaua termica primara de apa fierbinte şi retelele termice secundare pentru incalzire şi apa calda de consum, care fac legatura fizica intre puncte termice şi consumatori (cladiri); ! b) prin modulele termice care asigura interfata intre reteua termica primara şi instalatiile consumatorilor (cladirile); in acest caz, reteaua interioara a cladirilor are rolul retelei termice secundare clasice, existenta in cazul punctelor termice; > din punctul de vedere al sistemului de transport a caldurii, sistemul de alimentare cu caldura al Municipiului Timisoara se caracterizeaza prin: -sistemul de retele termice de transport este bitubular inchis (tur/retur) cu aceleaşi diametre pe tur şi respectiv retur;
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a __ TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A —sistemul de retele termice de distributie este bitubular inchis (tur/retur) cu aceleaşi diametre pe tur şi retur, in cazul incalzirii şi bitubular deschis (tur apa calda de consum/retur pentru recircularea a.c.c.), in cazul a.c.c; > sub aspectul configuratiei retelelor termice: —sistemul de retele de transport este de tip radial (arborescent), cu bretele de legatura cum sunt cele dintre magistrale; -sistemul de retele de distributie de tip radial, atat in cazul incalzirii, cat şi al a.c.C,; > din punctul de vedere al amplasarii retelelor termice primare si de distributie/secundare: ! —retele termice primare in marea majoritate sunt amplasate subteran, iar o parte sunt amplasate aerian; —retele termice secundare sunt amplasate subteran. > sub aspectul tipului surselor de caldura „sistemul de alimentare cu caldura al Municipiului Timisoara, are doua tipuri de surse de producere a caldurii : - o central electrica de cogenerare — CET Timisoara Sud, si o centrala termica - CT Timisoara Centru, care a fost centrala electrica de cogenerare. S-a renuntat la producerea energiei electrice in cogenerare in acesta centrala datorita vechimii echipamentelor a caror intretinere si reparatie este dificil de realizat datorita lipsei pieselor de schimb in special pentru turbogenerator care a fost montat in anul 1967, precum si datorita costului ridicat al gazelor naturale; ca urmare centrala termoelectrica a devenit o centrala termica. ! -Aceste doua centrale pot functiona independent sau interconectat. In cele doua centrale sunt montate pompe de termoficare care asigura transportul apei fierbinti prin reteaua primara. -o centrala de cogenerare de cvartal (CET Freidorf), care alimenteaza centralizat prin retea proprie de distributie consumatorii din zona arondata, asigurand caldura si apa calda de consum; -5 centrale termice (CT), fiecare alimentand centralizat zona arondata de consumatori, pentru incalzire şi ac.c., dintre care 2 sunt in curs de transformare in CET-uri. 10
> Actualizarea strategiei de alimentare cu : COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A. Din punctul de vedere al regimurilor de functionare, in cursul anului, pentru alimentarea cu caldura a Municipiului, sunt de relevate urmatoarele aspecte : - CET Freidorf si cele 5 CT alimenteaza cu caldura consumatorii din zonele arondate fiecareia, atat iarna (pentru incalzire şi a.c.c.), cat şi vara (pentru a.c.c.). - functionarea in cursul anului a CT Timisoara Centru si CET Timisoara Sud, se realizeaza avand in vedere urmatoarea constrangere: CET Timisoara Sud, in perioada de vara nu poate functiona. Acest regim de | functionare este impus de faptul ca necesarul de consum de vara (apa calda | menajera) este redus , si in consecinta nu se asigura debitul minim tehnic al unui cazan din CET SUD. Similara este situatia si in perioadele tranzitorii, adica la inceputul si sfarsitul sezonului de incalzire, cand nu se livreaza continu caldura, ci numai i noaptea, iar acumularea in reteaua termica de transport in cursul zilei, din considerente de eficienta energetica (limitare temperatura in reteua primara si deci limitarea pierderilor in reteua de transport) nu permite functionarea unui cazan de abur la o sarcina care sa se asigure prin arderea mixta carbune-gaze naturale. Astfel incat, in perioada de vara si in perioadele tranzitorii nu poate functiona centrala cu cele mai bune performante energetice (in cogenerare de inalta eficienta, fiind echipata cu o turbina cu contrapresiune ). Consecintele acestei constrangeri sunt: a) In perioada de vara trebuie sa functioneze CET Centru, asigurand necesarul de consum al orasului dintr-un cazan de apa fierbinte (CAF), care arde gaze naturale si care desi dupa retehnologizare are un randament bun, chiar mai mare decat cel prevazut in Regulamentul 2015/2402/CE-Valori de referinta, nu poate asigura eficienta energetica a unei instalatii de cogenerare, deci alimentarea cu apa calda se face in conditii de eficienta economica mai scazuta. b) In perioadele tranzitorii (aprilie si octombrie) de inceput si sfarsit de sezon de incalzire, nu se poate acumula in reteaua termica o cantitate de caldura care sa permita functionarea in cogenerare , deoarece nu se poate asigura un debit cazanului de abur in functie care sa-i permita arderea mixtului de combustibil lignit si gaze naturale, solutie care asigura cele mai reduse costuri. In plus, acumularea in reteua termica presupune cresterea temperaturii in retea, atat pe tur cat si pe retur cu 15-20" 11
COLTERM S-A. E Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a em TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 C si ca urmare cresterea pierderilor de caldura din reteaua primara, dar si cresterea contrapresiunii la turbina si deci reducerea indicelui de termoficare, adica efecte negative asupra eficientei energetice si a asupra costurilor. c) Din punctul de vedere al combustibilului utilizat, CET Timisoara SUD utilizeaza drept combustibil de baza carbunele si suport gazele naturale, comparativ cu CT Timisoara Centru care utilizeaza numai gaze naturale drept combustibil de baza. Gazele naturale au un pret mai mare decat al carbunelui ( de circa 2 ori mai mare pretul gazelor comparativ cu carbunele, pret raportat la cantitatea de caldura continuta de fiecare dintre cei 2 combustibili, adica lei/Gcal) desi, in cazul gazelor naturale randamentul de producere este mai mare, emisiile si deci costul acestora este mult mai scazut, consumul propriu de energie electrica pentru producerea energiei termice este mai scazut, cheltuieli transport si depozitare zgura si cenuse, etc, totusi energia termica produsa in CT Centru are un cost de productie mai ridicat. 2.2 Caracteristicile tehnice si functionale ale principalelor elemente ale sistemului de alimentare cu caldura Sistemul centralizat de alimentare cu caldura al municipiului Timisoara este constituit din: -surse de producere a energiei termice; - retele primare de transport a energiei termice de la surse la punctele termice/consumatori; - puncte termice; - retele secundare de distributie a energiei termice de la punctele termice la consumatori. In continuare se va prezenta situatia actuala a acestor componente. [ 2.2.1. Surse de producere a energiei termice. Sursele principale de producere a energiei termice aflate in exploatare sunt: CT Timisoara Centru si CET Timisoara Sud, care functioneaza interconetat. 2.2.1.1CET Timisoara Sud are în componenta urmatoarele echipamente: 3 cazane de abur de cate 100 t/h (CA1, CA2, CA3), care functioneaza pe lignit si gaze naturale. Cazanele au fost instalate in 1991-CA1, 1991-CA2 si 1992-CA3; 1 turboagregat de 19,5 MW, tip ER 19,7-1,4/0,3, cu contrapresiune, alimentat cu abur din cele 3 cazane precizate mai sus, grup instalat in anul 2007; 12
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A. +» 2 cazane de apa fierbinte de cate 100 Gcal/h (CAF1, CAF2), cu functionare pe lignit si gaz naturale, instalate in 1986-1988; in prezent retrase din exploatare pe perioadă nenominalizată, pentru neconformarea cu normele actuale de mediu; - 4 cazane de abur de cate 10 t/h (C1, C2, C3, CA), cu functionare pe gaze naturale, instala in 1986, constituind centrala termica de pornire; 2 schimbatoare de caldura (de baza) de cate 25 Gcal/h, cu debit de apa de retea de 350 mc/h; e 2 schimbatoare de caldura (de baza) de cate 75 Gcal/h, cu debit de apa de retea de 115C mc/h; e 1 schimbator de caldura (de baza) de 50 Gcal/h, cu debit de apa de 940 mc/h. In tabelul de mai jos se prezinta principalele date privind anii punerii in functiune, duratele totale şi medii anuale de functionare, pentru fiecare echipament energetic de baza. Tabel 1 Agregatul CA1 CA2 CA3 | Turboge 9-a nerator, | CAF1 | CAF2 Anul PIF 1991 1991 1992 2007 1986 1988 Anul ultimei RK(retehnologizare) 2013 2013 | 2015 |- - - Durata totala de functionare (ore) 39240 52391 | 46273 | 38857 82723 | 67945 Durata medie anuala de functionare de la PIF (pana in 2306 3123 | 2899 3525 iunie 2012) (ore/an) 2853 | 2516 Se constata o durata anuala de functionare redusa a cazanelor de abur si a turbogeneratorului. Cresterea randamentului cazanelor, ca urmare a retehnologizarii acestora la nivelul de 87%, coroborat cu pretul mai scazut al carbunelui si pentru cresterea gradului de termoficare si a eficientei energetice a SACET Timisoara trebuie sa continue cresterea nr. de ore de functionare al cazanelor de abur si al turbogeneratorului la un nivel de circa 3800 ore/an atat cit dureaza regimul de iarna si cel tranzitoriu, adica atat cat consumul termic permite functionarea unui cazan la un debitl minim cu ardere mixta lignit si gaze naturale. Productiite de energie termica si electrica realizate în CET Timisoara Sud, in ultimii 3 ani, sunt urmatoarele: Tabel 2 13
COMPANIA LOCALĂ DE dum TERMOFICARE COLTERM S.A. Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A Productii realizate UM An2014 | An 2015 An 2016 Energia termica livrata la gard, din care: Gcal/an 536111 465930 321150 - din cogenerare Gcal/an 442260 397433 297823 - din surse de varf(Caf-uri) | Gcal/an 93851 68497 23327 Energia termica vanduta direct din reteaua de Gcal/an 8628 9852 10650 transport Energia termica Întrala În | 444662| 376683| 249262 Energie electrica produsa MWh/an 50576 47948 30630 Consum propriu en. electrica total, din care: MWh 30844 29885 25422 Pentru producere en. MWh 3540 3356 2144 electrica % 1 7 7 Pentru producere en. MWh 23751 23708 20842 termica KWh/Gcal 43.7 50.3 63.97 Pentru transport energie MWh 3553 2821 2436 termica KWh/Gcal 6.55 5.98 7.47 Energie electrica vanduta MWh/an 21615 22654 7192 Energie termica vanduta din reteaua secundara Gcal/an 365237 305036 204759 Consum combustibil, Tcc 101714] 90019 62046 din care: - gaze Tcoc 17790 14049 10994 Sme 14344112 | 11280559 | 9037263 - carbune Tcc 83924 75970 51052 tone 310150 295058 207752 Randament brut % 81.4 80.5 80.0 Cantitate de apa de adaos: | tan 854 888 720 - in reteaua primara Van 487 493 407 - in reteaua secundara tan 367 395 313 Pierderi de caldura, din care: - in reteaua primara; Gcal/an 82821 79395 61238 - in retelele termice Gcal/an 79425 71647 44503 secundare Energie electrica cumparata | MWh 2945 6208 3676 Din analiza datelor de exploatare rezulta urmatoarele concluzii: 14
» Actualizarea strategiei de alimentare cu " COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a tem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A, > Cantitatea de energie electrica si termica produsa in cogenerare a scazut in perioada 2014-2016, la energie electrica cu 39,4 % si la energie termica cu 32,86%, ca urmare a lucrarilor de reabilitare a cazanelor pentru respectarea normelor de mediu si a reparatiei cazanului nr.3, dar si datorita imposibilitatii achizitiei carbunelui ca urmare a datoriilor restante catre furnizorul de carbune. Reducerea cantitatii de energie electrica produsa concomitent cu faptul ca in aceasta perioada de analiza 2014-2016 nu s-a primit bonus pentru energia in cogenerare inalt calificata a determinat pe deo parte diminuarea veniturilor si pe de alta parte cresterea costurilor pentru cumpararea de energie electrica de pe pietele de energie . In concluzie acesta functionare a CET Timisoara Sud in ultimii 3 ani a fost necorespunzatoare atat tehnic cit si economic (financiar). De asemenea, a scazut cantitatea de energie termica produsa în CAF- urile cu functionare pe carbune in defavoarea CAF-urior cu functionare pe gaze naturale din CT Centru. In anul 2016 este explicabila nefunctioanarea CAF-urilor pe carbune deoarece nu indeplinesc cerintele de mediu in vigoare incepand cu 01.01.2016, fiind trecute in conservare. > Ponderea consumului de gaze naturale în consumul total de combustibil chiar daca a scazut odata cu reabilitarea cazanelor, este inca ridicata, adica 17,72%, ceea ce datorita diferentei semnificative de pret intre cei 2 combustibili conduce la costuri mai mari a energiei produse. Aceasta pondere a gazelor naturale din mixtul de combustibil ars depinde prioritar de calitatea carbunelui si starea morilor de carbune, precum si datorita faptului ca in perioadele tranzitorii ale sezonului de incalzire, cazanul de abur in functiune la sarcina minima nu poate arde decat gaze naturale. Este necesara cresterea in CET Sud a productiei atat de energie electrica cat si de energie termica in cogenerare, dar si in CAF1 pe carbune si gaze naturale in detrimentul functionarii CAF-urilor in CT Centru numai pe gaze naturale. Pentru aceasta trebuie sa se reabiliteze CAF1 cu functionare pe carbune pentru respectarea normelor de emisii. In acelasi timp pentru alimentarea intregului oras din CET Sud in conditiile actuale ale configuratiei retelei termice primare, presupune ca din CET Sud agentul termic primar atat pe tur cat si pe retur sa aiba o temperatura mai mare cu 15-20” C, adica pe conductele retelei primare intre CET Sud si CT Centru pierderile de caldura sunt mai mari, deci o eficienta energetica mai scazuta si costuri mai mari. Pentru eliminarea acestui neajuns s-a stabilit intr-un Studiu de Fezabilitate o solutie 15
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERMS.A care presupune ca prin intermediul unor schimbatoare de caldura cu apa primita din CET Sud sa se preincalzeasca si apa din reteua primara ce pleaca din CT Centru. Lucrarea este denumita “Maximizare a puterii termice livrate din CET Sud, în reteaua de transport, prin functionarea interconectată cu CT Centru”. Odata cu realizarea acestei lucrari si a reabiliatrii CAF1 din CET Sud, intreaga cantitate de energie termica necesara la nivelul intregului SACET se va produce in CET Sud cu functionare pe mixt de combustibil: carbuneflignit si gaze naturale. Trecerea la functionarea in cea mai mare proportie pe CET Sud se va face intr-o perioada de 4-5 ani. > Ponderea energiei termice produse in cogenerare a crescut de la 82,5% in anul 2014 la 92,7% in anul 2016. > Anual, odata cu reducerea productiei de energie termica in cogenerare, a crescut consumul de energie electrica pentru producerea acesteia, de la 43,7 KWh/Gcal in anul 2014 la 63,97 KWh/Gcal in anul 2018, in principal ca urmare a functionarii instalatiei de desulfurare a gazelor de ardere emise din cazanelor de abur. Desulfurarea s | face pentru respectarea concentratiilor de SO2 din gazele evacuate in atmosfera, la valor | prevazute de legislatia nationala si europeana. Consumul de energie electrica pentru transportul energiei termice, a crescut de la 6.55 KWh/Gcal in anul 2014 la 7,47 kWh/ Gea | in anul 2016. Schema termica de principiu a centralei este reprezentata in Anexa1. 2.2.1.2. CT Timisoara Centru are urmatoarea echipare: 1 cazan de abur (nr.1) de 30 t/h, tip IPROM cu parametrii 35 bar, 450 *C, cu functionare pe gaze naturale, instalat in 1951 si retras din exploatare; » 2 cazane de abur (nr. 2 si 3) de cate 12,5 t/h, tip Sulzer Frerres Elvetia, cu parametrii 30 bar, 400 cu functionare pe gaze naturale, instalate in 1936 si care functioneaza pe gaze naturale pentru producerea aburului necesar degazarii termice a apei de adaos in reteaua termica primara si secundara. turboagregat de 4 MW, tip AKTP-4, cu contrapresiunea la 2 bar, instalat in 1967 si care in prezent este retras din exploatare.; e 2 cazane de apa fierbinte (nr.1 si 2) de cate 50 Gcal/h, tip PTVM 501, cu functionare pe gaze naturale, instalate in 1969-1970; 16
” Actualizarea strategiei de alimentare cu e COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a wm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A, 3 cazane de apa fierbinte (nr. 3, 4 si 5) de cate 100 Gcal/h, tip 4B, cu functionare pe gaze naturale si pacura, instalate in 1973-1977-1981. CAF nr.2, 3 si 4 au fost reabilitate, iar CAF 5 este retras din exploatare pe perioadă nenorninalizată, pentru neconformarea cu normele actuale de mediu, e Schimbator de caldura (de baza) de 18,5 Gcal/h, tip Alfa Laval, cu debit de apa de 500 mc/h. In tabelul de mai jos se prezinta principalele date privind anii punerii in functiune, duratele totale şi medii anuale de functionare pentru fiecare echipament energetic de baza. Tabel 3 Agregatul CAF1 | CAF2 TCAFS [CAF4 TCAF5 Anul PIF 1964 | 1969 | 1973 | 1976 | 1981 Anul ultimei | 2010 | 2012 2007 | 2012 | 2001 RK(retehnologizare) Durata totala de functionare de la ultimul RK 20248 8192 22187 5253 21239 (ore) totala de functionare | 150440 | 138627 | 122477 | 141914 | 88711 Durata medie anuala de functionare de la PIF (pana la 3065 2950 2848 3548 2535 31.12.2016) (ore/an) Tabel 4 Cazani | Cazan2 | Cazan3 | Turbogenerator 1952 1936 1936 1967 2003 2008 2003 2003 39842 26548 40933 39890 364117 460739 | 476228 | 229756 7600 8700 7700 8200 Datorita uzurii fizice cauzata de durata mare de exploatare si a uzurii morale legate de tehnologia anilor punerii in functiune(1936 -1987), au fost retrase din exploatare, urmand a fi casate conform legii, cazanul de abur de 30 t/h si turbogeneratorul. De altfel, incepand cu anul 2010 acestea nu au mai functionat. Aceasta retragerea din exploatare, coroborat cu faptul ca CT Centru trebuie sa functioneze si in perioada de vara pentru livrarea apei calde menajere consumatorilor, impune realizarea unei investitii care sa asigure functionarea in regim de cogenerare a CET Sud, interconectat in reteaua de transport cu CT Centru si in perioada tranzitorie a sezonului de incalzire, dar si in perioada de vara prin functionarea CAF1 din CET Sud, dar numai dupa ce acesta va fi reabilitat pentru realizarea cerintelor de 17
Actualizarea strategiei de alimentare cu , COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a m TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A mediu. Aceasta schema de functionare (numai a instalatiilor de producere a energie termice numai din CET Sud, interconectat in reteaua de transport cu CT Centru), va conduce la cele mai scazute costuri de producere a energiei termice. In aceasta situatie, CT Centru va asigura numai eventuale varfuri de consum in eventualitatea unor temperaturi foarte scazute, pentru perioade scurte de timp in sezonul de iarna. De asemenea CT Centru va reprezenta rezerva echipamentelor din CET Sud in eventualele situatii de indisponibilitate. Pentru a se putea realiza aceasta schema de functionare este necesar sa se realizeze lucrarea de „Maximizare a puterii termice livrate din CET Sud, în reteaua de transport, prin functionarea interconectată cu CT Centru”. Productiile de energie termica realizate in perioada 2014-2016 in CT Timisoara Centru, sunt urmatoarele: Tabel 5 Productii realizate UM An 2014 |An 2015 | An 2016 Gard termica livrata la | Goaan | 147455] 240987| 365528 Energia termica livrata direct din reteaua de Gcal/an 8628 9852 10650 transport Energa termica Întrală ÎN Gcaljan | 109796 | 202461 | 313334 Consum propriu en. electrica total, din care: MWh 5074 6313 8994 MWh/an 1998 1869 2095 Pentru producere energie termica We 13.36 7.69 57 ! ._ | MWh/an 3076 4444 6899 Pentru transport energie termica | 20.57 18.3 18.78 Energie termica vanduta MWh/an 104911.7 190694.6 | 299353.75 din retelele secundare 3 Consum combustibil, din | 22175| 38383| . 58012 Tec 22175 38118 58012 Gaze naturale Smc 1785792 | 3070603 1 5 | 46887724 Pacura Tcc o 265 0 t 0 189 0 18
Actualizarea strategiei de alimentare cu a COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dea TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A, Randament brut % 92.5 90.4 90.4 Cantitate de apa de adaos: tan 844 859 937 - in reteaua primara tan 477 463 624 -in reteaua secundara | tan 367 395 313 Pierderi de caldura, din care: - in reteaua primara; Gcal/an 29031 28674 41543 - in retelele termice Gcal/an 19588 38493 55936 secundare Din analiza datelor de mai sus rezulta: > Cantitatea de energie termica produsa in aceasta centrala a crescut in anul 2016 cu 148%, comparativ cu anul 2014. > Randamentul brut al producerii energiei termice in CAF-uri (la gardul CET) are valori de peste 90%, valoare care se incadreaza/ depaseste valorile limita stabilite in Regulamentul 2015/2402/CE . Aceste valori ridicate ale randamentului au fost determinate de reabilitatea/modernizarea CAF2, 3 si 4. Lucrarile de reabilitare au implicat montarea unor noi suprafete de schimb de caldura din sistemul sub presiune, redimensionat pentru obtinerea unor randamente de peste 90%, precum si prin inlocuirea integrala a sistemului de ardere si automatizare a CAF-urilor 2, 3 si 4. Inlocuirea instalatiei de ardere si a automatizarii acesteia, a condus pe langa cresterea randamentului si la reducerea emisiilor de NOx din gazele de ardere cu incadarea in valorile limita impusa de legislatia nationala si europeana in vigoare la data reabilitarii acestor cazane. Aceasta, coroborat cu montarea de variatoare de turatie la pompele de termoficare, a condus la cresterea eficientei energetice a centralei si ca urmare la imbunatatirea functionarii economice a centralei. > Reabilitarea unei puterii termice de 300 Gcal/h in CT Centru nu mai impune alte lucrari in aceasta centrala din punct de vedere al necesarului de caldura ce trebuie acoperit, iar randamentele cazanelor de apa fierbinte reabilitate sunt la nivelul tehnicii europene la aceasta data, » Lucrarile care sunt necesar de realizat sunt legate de crestera eficientei energetice precum si lucrari la cel putin 2 cazane de apa fierbinte pentru respectarea cerintelor de mediu incepand cu anul 2020 (pentru perioada 2016-2020 exista derogare). Solutia ce se va adoptata la cazane trebuie sa fie una de reabilitare a arzatoarelor, astfel incat acestea sa 19
> Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a de TERMOFICARE COLTERM S.A, Municipiului Timisoara 2016 MS.A. col ajunga a fi similare cu cele care in prezent asigura o concentratie de NOx in gazele de ardere de maxim 100 mg/Nm? gaze arse cu continut de 02 de 3%, Aceasta lucrare este indicat sa se execute de catre furnizorul instalatiei de ardere existenta pe cazane in prezent. > Consumul de energie electrica pentru producerea energiei termice a scazut de la 13,36 KWH/Gcal in anul 2014 la 5,7 KWh/Gcal in anul 2016, iar consumul pentru transportul acesteia a scazut de la 20,57 KWh/Gcal in anul 2014 la 18,78 KWh/Gcal. > Datorita starii tehnice proaste a retelelor termice primare si secundare, pierderile atat de fluid cat si de caldura au crescut permanent. Schema termica de principiu a centralei se prezinta in Anexa 2. Pe langa cele doua surse principale de producere a energiei termice, SC COLTERM SA mai are in exploatare si un numar de 5 centrale termice de cvartal, din care CT Dunarea si CT Buzias sunt in prezent supuse transformarii in centrale electrice de termoficare (CET) de inalta eficienta prin montarea in fiecare dintre acestea a cate 2 motoare termice , precum si CET Freidorf echipata cu 2 motoare termice si 5 cazane de apa calda; 2.2.1.3. Centralele termice de cvartal Acest subsistem este format in prezent numai din 5 centrale termice, impreuna cu retelele de distributie aferente fiecareia. Aceste centrale termice sunt echipate cu cazane care utilizeaza gazele naturale. Centralele produc agent termic apa calda cu parametri 90/70'C. Anterior, o parte dintre fostele centrale termice, au fost transformate in puncte termice si alimentate din SACET. In prezent, in doua dintre cele 5 centrale termice existente, se executa lucrari pentru montarea in fiecare dintre acestea a cate 2 motoare termice cu putere de 0,5 MWe fiecare, astfel incat aceste centrale termice (CT Dunarea si CT Buzias) vor fi transformate in centrale electrice de cogenerare (CET). Capacitatea instalata in aceste CT-uri si cantitatile de caldura livrate in ultimii 3 ani se prezinta astfel: Tabel 6 Date despre Centralele | Uy An2014 | An2015 | An2016 termice Capacitate instalata Gcal/h 39.8 32.8 32.8 Cantitatea anuala de energie termica produsa Gcal/an 30357 28261 29661 20
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a wa TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 Cantitatea anuala de caldura vanduta pentru Gcalfan 19911 17729 19110 incalzire Cantitatea anuala de caldura vanduta sub forma de apa calda de consum Consum de energie electrica , pentru: - producere energie termica, kWh/Gcal 7.0 6.5 6.10 - distributie energie termica. Gcal/an 5957 4927 4845 kWh/Gcal 27.7 24.8 22.29 Tcc 5270 4847 5017 Smc 4262357 3919970 4057798 Randament brut producere % 82 29 83.30 4.46 Pierderi de energie termica in retele termice aferente Gcal/an 4489 5606 5706 CT-uri de cvartal Cantitatea de apa de adaos in retelele termice tan 70154 72014 49345 aferente CT-uri. Consum de gaze naturale Din datele prezentate in tabelul de mai sus rezulta urmatoarele: > Supradimensionarea echipamentelor din aceste centrale este de peste 100% , fata de consumul de energie termica din zonele pe care le deservesc, > Consumul de energie electrica pentru producerea energiei termice se situeaza in limite normale tinand seama de dotarea centralelor, dar mai ales de supradimensionarea acestora comparativ cu necesarul de consum al consumatorilor racordati la aceste centrale. > Randamentul de producere a energiei termice este relativ in limite normale tinand seama de faptul ca sarcina termica la care functioneaza cazanele din aceste centrale sunt sub limita de 85-80% din capacitatea nominala, care pe curbele de randament ar conduce la realizarea unor valori de peste 90%. > Consumul de energie electrica pentru distributie , desi a scazut de la 27,7 KWh/Gcal in anul 2014 la 22,29 KWh/Gcal in anul 2018, este totusi ridicat. 21
ES Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dea TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM SA, > Pentru imbunatatirea eficientei energetice a acestor centrale termice trebuie continuata actiunea de transformare a acestora in centrale electrice de cogenerare, aceasta fiind solutia care implica cea mai mare valoare a investitiei dar si cele mai bune rezultate privind functionarea economica si cele mai mari venituri incasate, sau transformarea in puncte termice . Solutia de modernizare si anume transformarea in puncte termice sau centrale de cogenerare trebuie sa rezulte dintr-un studiu de fezabilitate, tinand seama de marimea consumului pe care trebuie sa-l acopere fiecare centrala termica, distanta fata de reteaua primara de transport din SACET, valoarea investiei in fiecare dintre cele 2 variante, precum si de pierderile de caldura teoretice pe reteaua primara prin care ar urma sa se alimenteze punctele termice ce apar ca urmare a transformarii centralelor termice. Pierderile de caldura nu ar trebui sa depaseasca 5-6% din cantitatea de caldură ce trebuie asigurata din centrala termica/punct termic in etapa viitoare cand se va realiza reabilitatarea termica a locuintelor. > Pierderile de caldura pe retelele termice au valori ridicate si sunt in continua crestere, astfel au crescut de la 14,79% in anul 2014 la 19,24% in anul 2016. Pierderile de caldura cantitative care cresc permanent, arata starea proasta a izolatiei conductelor de distributie a energiei termice iar cresterea procentuala este influentata si de consumul in scadere al consumatorilor alimentati din aceste centrale, Pierderile mari pe retelele de distributie impun reabilitarea acestora, indiferent de solutia aleasa pentru centralele termice. 2.2.1.4. CET Freidorf este echipata cu 2 motoare termice si 5 cazane de apa calda; Productiile de energie electrica si termica realizate in CET Freidorf, in perioada 2014-2018, sunt urmatoarele: Tabel 7 Nr. Date despre Centralele UM An2014 | An2015 An2016 crt | termice 1 Capacitate instalata MW 1,002 1,002 1,002 p Gcal/h 7,28 7.28 7,28 2 | Cantitatea de energie MWh 2891 3173| 2968 electrica produsa 3 Cantitate de energie termica Gcal/an 4221 4195 4035 produsa , MW/ 4 | Indice de termoficare Gcal 0.68 0.76 074 22
> Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE . energie termică a dem TERVOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A. 5 consum energie electrica, din MWh 232 222 219 - pentru producere en.el. MWh 58 63 59 choice Mn „en distributie energie MWh 119 121 125 anulate energie electrica MWh 2673 2062 2764 cumparata orale electrica MWh 17 14 18 Cantitatea anuala de energie 5 termica vanduta Gcal/an 3466 3399 3302 6 | Cantitatea de gaze naturale Tcc/an 1077,3 1108,8 1055,7 consumate Smc/an | 948994 992197 | 980033 Randament brut global % 88,97 89,23 89,17 Pierderi de energie termica in | Gcal/an 755 797 733 7 retelele termice de distributie % 17.9 19.0 18.2 Cantitatea de apa de adaos in 8 | retele termice aferente CET tan 4793 5596 8216 Freidorf Din analiza datelor de exploatare realizate, rezulta ca: » Centrala a avut o functionare economica, energia electrica produsa fiind de inalta eficienta , asa cum este aceasta definita in Directiva 2012/27/CE, Anexa ll. > Pierderile in retele de distributie sunt foarte mari, astfel ca se anuleaza efectiv eficienta superioara a sursei de producere a energiei termice. Aceste retele trebuie reabilitate partial/integral, functie de starea tehnica ca o prima urgenta. Parametrii relevantii pentru functionarea intregului sistem centralizat de alimentare cu energie termica (SACET) Timisoara în ultimii 3 ani sunt prezentati mai jos. Tabel 8 Specificatie UM An2014 | An2015 An2016 Cantitate de energie MWh 53467| 51121| 33598 electrica produsa Cantitate totala de energie termica livrata la gard Gcal/an 718144 739374 | 720374 Cantitate energie termica vanduta din reteaua Gcal/an 17257 19704 21300 primara 23
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a d mm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A, Cantitatea de energie Gcal/an 111852] 108069| 102782 termica pierduta in reteaua primara “4% 15.58 14.62 14.27 Energie termica vanduta din reteaua secundara a Gcal/an 484779 495058 489413 PT-uri,CT-uri,CET Freidorf Cantitatea de energie termica pierderi retele Gcal/an 104256 116542 106878 secundare aferente PT- uri,CT-uri,CET Freidorf “ 14.52% | 15.76% | 14.84% Consum de energie MWh 44016 43707 41757 electrica, din care: - pentru producere energie | 3508 3419 2203 electrica; % 6.73 6.69 6.56 - producere energie MWh 26015 25799 23153 termica; KWh/Gcal 36.2 34.9 32.1 -transport energie termica. | MWh 6629 7265 9335 KWh/Gcal 9.2 9.8 13.0 -distributie energie termica. | MWh 9610 10642 9269 KWh/Gcal 13,4 17.4 15.5 Cantitate energie electrica livrata in SEN MWh/an 24288 25616 9956 Cantitate energie electrica cumparata din SEN MWh/an 303094 230108 21171 Cantitatea totala de apa de | 44, 1772642] 1824253 | 1714736 adaos, din care: - in reteaua primara Van 963326 956256 | 1031561 -in reteaua secundara | tan 809316 867997 683175 Relevant pentru functionarea SACET este faptul ca in fiecare an a crescut cantitatea de energie termica produsa in CT Centru, in detrimentul CET Sud unde au scazut cantitatile de energie termica si corespunzator cantitatea de energie electric produsa in cogenerare. Datorită prețurilor mult diferite ale combustibililor, costurile variabile ale energiei termice obţinute din CET Sud sunt mult mai mici decât ale energiei termice obținute în CET Centru, motiv pentru care în exploatare trebuie maximizata producţia de energie termică CET Sud. Preturile de vanzare pe oricare dintre pietele din Romania(vezi cap.10.5.2) la care se adauga bonusul de cogenerare face atractiva si producerea de energie electrica. 24
COMPANIA LOCALĂ DE fm TERMOFICARE COLTERM S.A. COLTERM S.A, Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 Grafic, cantitatile de energie termica produsa in CET-uri si CT-uri au evoluat astfel: Energie termica produsa an 2014 1% 4% Sud Centru BFrierfolf WC-uri Energie termica produsa an 2015 NV Sud e aCentru & Frierfolf m CT-uri Energie termica produsa an 2016 25 Sud w centru t& Frierfolf
COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a fm TERMOFICARE COLTERM SA, Municipiului Timisoara 2016 Actualizarea strategiei de alimentare cu | COLTERM S.A. | Ca urmare a reducerii cantitatii de energie termica produsa in CET SUD a scazut si cantitatea de energie electrica produsa in cogenerare de inalta eficienta, pe carbune ceea ce a condus la crestera costurilor datorita diferentei de pret de achizitie a gazelor naturale, comparativ cu al carbunelui. Evolutia pierderilor de caldura in retele termice este prezentata in graficul urmator. Evolutie pierderi de caldura(% ) 35.00% 30.00% 25.00% 20.00% 7. i 15.00% : i 10.00% 500% “7 0.00% an 2016 mratea primară mretoa secundara m Total SACET Din grafic se poate constata ca pierderile atat in reteua pimara cat si în cea secundara au ramas aproximativ constante; variatiile pot sa se datoreze abaterilor (erorilor de masura legale) aparatelor de masura. | 2.2.2 Sistemul primar de retele termice de apa fierbinte Sistemul de conducte din circuitul primar are o lungime de 73,8 Km traseu si o configuratie de tip radial cu legaturi intre magistrale asigurand o fiabilitate sporita de alimentare cu caldura a consumatorilor. | Evacuarea caldurii din CET Timisoara Sud se realizeaza prin 2 magistrale: e Magistrala 2 x Dn 1000 mm e Magistrala 2 x 600 mm Aceste 2 magistralele alimenteaza partea de sud si est a orasului si o parte din zona centrala. Evacuarea caldurii din CET Timisoara Centru se realizeaza prin 3 magistrale: 26
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a wa TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM SA, magistrala II: 1 x Dn 500 mm e magistralele III si IV: 2 x 700 mm fiecare Cele 3 magistrale se intalnesc in apropierea centralei. Din punctul de intalnire al acestora, pornesc 2.ramificatii principale: 2 x Dn 800 mm spre zona de nord, 2 x 700 mm spre zona centrala. Din magistrala Il, prin doua conducte Dn 400 mm este alimentata cu energie termica Zona industriala. Pentru alimentarea cu agent termic primar a punctelor termice/consumatorilor legati direct la reteaua primara exista racorduri realizate din conducte cu diametre nominale Dn 80 - Dn 250 mm. Schema normala de functionare presupune alimentarea separata din fiecare dintre cele doua centrale a unei parti din retea primara, retea care este sectionata conform incarcarilor prestabilite de dispecerul societatii, fiind posibila trecerea la functionarea interconectata . Alimentarea cu energie termica a orasului poate fi realizata in mai multe moduri, existand posibilitatea trecerii unor Zone de pe o centrala pe alta, prin manevre ale vanelor in caminele de sectionare. Caminele de sectionare in numar de 21 sunt amplasate in reteaua primara de transport a agentului termic la punctele de racord ale diferitelor magistrale si ramificatii. Totusi, datorită realizării sistemului de transport cu alimentare initial doar din CT Centru (aceasta fiind prima centrală de termoficare construită în municipiu, începând cu 1963, la CET Sud prima capacitate fiind pusă în functie în 1986), sectiunile echivalente ale diferitelor tronsoane ale sistemului de transport fac posibilă alimentarea cu căldură a întregului oras doar din CT Centru, iar, din CET Sud, la temperaturile normale din diagrama de reglaj, se poate alimenta cu căldură cca. 60% din oras, din cauza imposibilităti de a asigura debitul hidraulic necesar. Magistralele si ramificatile sunt formate din doua conducte ,„ducere-intoarcere(tur-retur) au diametre cuprinse intre Dn 250 si Dn 1000 mm, izolate cu saltele din vata minerala protejata cu tabla neagra sau zincata (pentru conductele instalate suprateran), respectiv cu 2 straturi din impaslitura din fibre de sticla bitumata pentru conductele montate in canale termice. Cele mai mari probleme legate de functionare defectuoasa „datorita gradului avansat de corodare si colmatare a conductelor, cu numeroase spargeri care produc pierderi insemnate de agent termic apa fierbinte, cheltuieli pentru remedieri, cu pierderi de caldura apreciabile, au aparut in zona conductelor amplasate subteran, precum si pe racorduri. 27
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a d£ tm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A S-au efectuat reabilitari care au constat in inlocuiri de conducte montindu-se tevi preizolate pe anumite tronsoane de magistrale si racorduri termice la mai multe PT, unde au avut loc avarii frecvente si pierderi mari de agent termic.; lungimea de retea reabilitata reprezinta 28% din lungimea totala de traseu(circa 20,6 km traseu), insuficient fata de starea tehnica a retelei. Datorita vechimii sistemului de transport, conductele prezinta coroziuni si degradarii fizice si morale a izolatiilor termice ceea ce face ca nivelul pierderilor de fluid si caldura sa aiba valori ridicate; astfel in anul 2016, pierderile de caldura in retele de transport a fost de 14,57%, fata de valoarea recomandata de 8%, iar pierderile de fluid au fost la un debit mediu anual de 118 t/h , ceea ce raportat la volumul total al retelei de 14837,99 m, reprezinta 8 %o din acest volum, comparativ cu valoare recomandata. Aceste rezultate negative, care influenteaza direct eficienta energetica a SACET si indirect pretul energiei termice, determina necesitatea si impune continuarea lucrarilor de reabilitare a retelelor. Parametrii care definesc functionarea sistemului de transport a energiei termice realizati in ultimii trei ani sunt urmatorii: Tabel 9 | Date tehnice retele primare U.M An 2009 | An2010 | An 2011 1, Energia termica pierduta in reteaua | Gcal/an 111852 108069 102782 de transport P % 15.58 14.62 14.27 2. Energia electrica de pompare MWh/an consumata MWh/an 6629 7265 9335 3. Cantitatea de apa de adaos in mco/an 963.326 | 956.256 | 1031.561 |: reteaua primara Se constata ca , consumul de energie electrica pentru pomparea apei in sistemul de transport si pierderile de fluid au crescut anual. 2.2.3 Sistemul de distributie/secundar de retele termice . Retelele termice secundare aferente PT urbane si a CT de cvartal, in lungime de circa 244,3 km traseu, sunt compuse din 3+4 conducte (2 de incalzire si 1+2 de apa calda de consum), pozate in canale termice. Izolatia termica a acestora este realizata din vata minerala, protejata cu carton asfaltat. Vechimea acestora este cuprinsa intre 10 si 30 de ani. 28
i” Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a tea TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM SA. Ca urmare a debransarii de la SACET a unor consumatori s-a retras din functionare etapizat(pe masura debransarii consumatorilor), circa 65.7 km traseu retele termice secundare. Problemele aparute in sistemul de conducte secundare sunt similare celor din sistemul primar, respectiv o functionare defectuoasa, problema cea mai importanta si deranjanta pentru consumatorii fiind aceia ca acestia nu au temperatura dorita la apa calda menajera in mod special la inceperea consumului dimineata, ceea ce-i obliga sa arunce o cantitate mare de apa pana la atingerea temperaturii dorite, aceasta fiind contorizata ca si consum al locatarilor. Acest lucru se datoreaza faptului ca nu exista recirculatie pentru apa calda de la nivelul ultimului etaj alimentat cu apa calda menajera , iar în unele cazuri recirculatia nu se face nici la nivel de bransament. Consumul suplimentar de apa si energie termica care in fapt nu sunt utilizate de catre locatari este cauza determinanta pentru debransarea consumatorilor de la sistemul centralizat de alimentare cu energie termica. De la punerea in functiune a retelelor termice, pana in prezent s-au executat reabilitari ale acestora, in proportie de cca.65%( 57,8 km traseu).Lucrarile de reabilitare au constat in: - inlocuirea conductelor existente cu izolatie clasica, cu conducte de tip preizolate; - redimensionarea retelei de distributie la nivelul consumurilor actuale si de perspectiva de energie termica; - inlocuirea vanelor de sectionare si racord , Retelele de distributie nereabilitate au stare tehnica necorespunzatoare, datorata vechimii si uzurii acestora, ceea ce determina necesitatea continuarii reabilitarii retelelor de distributie, pentru reducerea pierderilor de fluid si energie termica. Odata cu reabiltarea trebuie aplicate cele mai bune solutii pentru recirculatie a apei calde pentru satisfacerea consumatorilor/locatarilor. Situatia este similara atat pentru retele de distribuitie a energiei termice din punctele termice cit si din centralele termica(CT). Datele de exploatare relevante pentru modul de functionare al retelelor secundare se prezinta astfel: Tabel 10 Date tehnice privind retele Nr.ort secundare UM An2014 | An 2015 | An 2016 1. Pierdere energie termica in Gcal/an 104256 | 116542 106878 29
> Actualizarea strategiei de alimentare cu - COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dea TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A retele de distributie 2. Energie electrica consumata MWh/an 9610 10642 9269 pentru pompare agent secundar 3. Cantitate apa de adaos in Mc/an 809316 867997 683175 reteaua de distribuite Se constata, un consum mare de energie electrica pentru pompare(distribuite) si de apa adaos, datorita starii tehnice a retelelor termice secundare care s-a inrautatit, fiind necesara reabilitarea acestora. In cadrul actiunii de reabilitare este necesara si redimensionarea acestora raportat la consumul actual si tinand seama totodata si de reducerile de consum ce se vor realiza odata cu reabilitarea termica a cladirilor. 2.2.4 Punctele Termice In municipiul Timisoara exista 117 de PT urbane in exploatarea SC COLTERM SA si 26 de module termice in proprietatea si exploatarea consumatorilor non-casnici, racordate la SACET, prin intermediul sistemul de transport al apei fierbinti, si alimenteaza in prezent cu energie termica pentru incalzire , precum si cu apa calda menajera un numar de 60.306 apartamente cu 138704 locuitori, si 1 030 agenti economici si institutii publice. Cele 117 PT urbane, cu capacitatea termica instalata aferenta , sunt urmatoarele: Tabel 11 Capacitate i Capacitate Capacitate , Capacitate , Denumi | max.instala max.instala ; max.insta max.instala Nr. ta Nr. Denumire ta art | ** punct ta entru crt unct termic lata entru termic pentru re p pentru p incalzire preparare incalzire preparare apa calda apa calda 1 PT 44 9,4 2,6 60 PT 24 8,1 1,4 2 PT 46 10,4 2,1 61 PT 30 4,1 0,3 4 | PT43A 5,9 2,1 63 PT 34 1,5 0,2 5 PT 48B 7,3 2,3 64 PT 10 4,8 1,5 6 | PT 48C 8,8 2,2 65 PT10A 3,5 1,2 7 PT 35 4,8 2,0 66 PT10B 2,6 0,8 8 PT 36 7,6 3,9 67 PT 10C 3,4 12 30
: COMPANIA LOCALĂ DE dea TERMOFICARE COLTERM S.A. Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM S.A. 9 PT37 6,3 2,4 68 PT 10D 2,8 0,9 10 | PT 45 11,0 4,3 69 PT ROMANI 0,7 0,6 LOR 11 | PT45A 7,9 2,8 70 PT 3TR 3,6 2.0 12 | PT 45B 3,5 0,9 71 PT 4TR 4,2 1,4 13 | PT47 77 2,0 72 PT 17A 47 0,9 14 | PT47A 6,6 2,2 E PT 13 40 1,7 15 | PT27 3,5 1,6 74 PT 13A 10,1 5,7 16 | PT 28 43 2,0 15 PT 15 3,0 0,3 17 | PT 29 17 2,9 76 PT 18 6,2 2,1 18 | PT38A 0,3 0,2 TM PT 12 5,7 0,9 19 | PT39 47 2,1 78 PT 50 6,6 1,7 20 | PT 40 11,0 5,5 79 PT 56 11,9 4,8 21 PT 41 8,1 3,5 80 PT CERNA 1,3 0,8 22 | PT 26 6,6 2,6 81 PT91 7,4 2,7 23 | PT32 789 3,4 82 PT 92 12,0 5,1 24 | PT33 8,5 3,4 83 PT 93 6,9 3,0 25 | PT 48 8,1 2,4 84 PT 94 4,2 17 26 | PT 48A 6,9 2,0 85 PT 51 8,4 2,4 27 | PT49 8,1 2,7 86 PT 52 8,3 3,6 28 | PT49A 7,0 1,8 87 PT 53 8,0 3,1 29 | PTSA 6,7 1,3 88 PT 54 7,9 3,5 30 | PT8B 4,8 0,8 89 PT 55 1,4 3,3 31 | PT&C 4,4 0,6 90 PT 57 10,5 4,1 32 PT19 45 0,8 91 PT 59 9,0 3,5 33 | PT22 3,8 0,7 92 PT 63 4,5 1,4 34 | PT22A 7,7 1,2 93 PT 9,3 2,1 VACARESTI 35 | PT25 7,4 2,1 94 | PTPLEVNA 5,2 1,3 36 | PT20 45 1,5 95 PT 2,2 0,3 31 | | ! | | | ţ
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a wm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 ! MADGEARU | 37 | PT23 5,5 14 96 PT 58 8,5 33 | 38| PT71 3,6 1,9 97 PT 69 8,6 3,1 39 | PT72 6,7 2,1 98 PT 81 8,0 3,5 40 PT73 2,9 1,2 99 PT 82 12,1 4,8 [ 41 PT74 1,4 0,6 100 PT 83 12,0 3,1 42 | PTT4A 3,1 0,8 101 PT 98 13,3 5,2 43 | PT75 10,1 33 102 PT SDM 1,2 0,3 i 44 | PT4 52 08 103 | PT&4 12,7 48 | 45 | PT4A 2,3 0,3 104 PT 85 8,3 35 46 | PT4B 20 0,2 105 PT 86 7,3 2,9 47 PT6 40 0,7 106 PT 88 6,2 2,4 48 | PT7A 45 1,2 107 PT 89 4,1 1,4 PT ; 49 | PT7B 2,9 0,3 108 6,4 3,0 | VULTURII PT VASILE 50 | PT7C 5,0 0,9 109 3,3 0,7 | LUPU 51 PT 17 3,3 0,6 110 PT 62 5,1 1,0 | PT Rusu | 52 | PT1IA 42 0,7 111 3,7 0,8 Sirianu 53 PT2 40 0,7 112 PT38B 0.8 02, , PT Ţ 54 3,9 1,4 113 PT30 2,8 1 Diana PT 55 5,9 2 114 PT31 0,6 0,2 Siret PT 56 2,4 0,6 115 TORAC 0,7 0,2 Lic.1 57 |PTCFR 2,4 0,6 116 | PT Paltinis 5.1 1.8 58 PT38 5,2 2 117 PT43M 25 09 | 59 PT3 6,5 0,8 32
tu Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a pa TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A, 68 PT-uri sunt modernizate in intregime cu schimbatoare de caldura cu placi, pompe cu turatie variabila, automatizare performanta. Functionarea lor este complet automatizata, comanda si supravegherea facandu-se de la dispeceratul de sistem. Caracteristicile principale de dimensionare si cantitatile de caldura livrate din punctele termice se prezinta dupa cum urmeaza. Tabel 12 Nrort| letala e despre UM | An2014 | An2015 | An201 1, Cantitatea anuala de Gcal/an caldura pentru incalzire 377158 | 387135 | 390552 livrata 2, Capacitatea instalata MW pentru incalzire sau 752.2 152.2 763.6 Gcal 3. Cantitatea anuala de Gcal/an caldura pentru a.c.c. 107621 107923 | 98861 livrata 4. Capacitatea instalata MW pentru apa calda de sau 238.9 238.9 241.3 consum Gcal 5. Cantitatea anuala de Gcal/an caldura livrata din PT 184779 | 495058 | 489413 Analizand datele prezentate mai sus rezulta: > Cantitatile de caldura pentru incalzire si apa calda de consum, in ultimii 3 ani , nu au avut variatii semnificative; aceste variatii au fost impuse de conditiile climaterice exterioare dar si de masurile de economisire in special in cazul apei calde menajere intreprinse de catre consumatori/locatari; > Capacitatile instalate in punctele termice atat pentru incalzire cit si pentru prepararea apei calde de consum sunt mult supradimensionate. Pe baza unor date statistice, conform literaturii de specialitate, cantitatea anuala de energie termica reprezinta utilizarea capacitatii maxime instalate pentru un nr. de 2000-2500 de ore pe an, functie de zona climaterica in care se afla localitatea. Pornind de la cantitatile anuale totale de caldura din tabelul de mai sus si considerand o durata de utilizare a capacitatii instalate in punctele 33
Actualizarea strategiei de alimentare cu 7 COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 termice de 2000 ore/an, rezulta ca aceasta capacitate instalata(incalzire si apa calda) ar trebui sa fie de circa 416 Gcal/h, adica aproximativ 50% din capacitatea existenta. Nu este necesara si nici utila o rezervare de 100% a capacitatii instalate, deoarece aceasta implica costuri de intretinere si reparatii, pierderi mai mari de energie termica, consumuri mai mari de energie electrica, care se regasesc in costul energiei termice care se doreste sa fie cit mai scazut, In plus mentinerea in functionare(nu in rezerva) a unor capacitati mai mari decat cele necesare conduc la viteze mici de circulatie, improprii schimbului de caldura. > Supradimensionarea echipamentelor, coroborat cu vechimea acestora si lipsa automatizarii justifica necesitatea continuarii reabilitarii punctelor termice si montarea de variatoare de turatie la pompele din punctele termice .Deoarece „exista puncte termice cu consumuri reduse si cu racorduri la reteaua de transport lungi, astfel ca pierderile de caldur:. pe aceste racorduri sunt foarte mari , se poate decide chiar transformarea unor asemenea puncte termice in mici centrale termice. Pe langa consumatorii alimentati din punctele termice, exista si 26 de module termice ale unor consumatori non-casnicii(institutii publice si agenti economici). 2.2.5. Sistemul de conducere si dispecerizare al retelei de termoficare In prezent urmarirea functionarii curente a sistemului de termoficare din municipiul Timisoara se face prin intermediul compartimentului de Dispecer energetic amplasat in CET Timisoara Centru. Urmărirea funcţionării curente a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică al municipiului Timişoara se realizează prin intermediul departamentului Dispecerat, amplasat în sediul COLTERM SA Timişoara. Dispeceratul funcţionează în regim continuu (24/24 şi 7/7), tura fiind condusă de un dispecer energetic, care urmăreşte direct funcţionarea CET Sud, CT Centru, CET Freidorf şi a sistemului de transport a energiei termice. Dispecerul energetic are în subordine Dispeceratul de Distribuţie, format dintr-un şef de tură (Dispecer Distribuţie), operator preluare date şi reclamaţii, şi o echipă de intervenţie formată din patru persoane (instalatori, lăcătuşi şi electricieni). Pentru buna desfăşurare a activităţii, dispeceratul beneficiază de următoarele sisteme de urmărire şi automatizare a proceselor: 34
= Actualizarea strategiei de alimentare cu n” COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a tem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S,A, - program de urmărire a parametrilor, tip ICONIKX, cu ajutorul căruia monitorizează principalii parametrii înregistraţi la gardul centralelor CET Sud şi CT Centru (presiuni, temperaturi şi debite), temperatura exterioară, temperatura apei brute, consumuri de gaze naturale, precum şi parametrii principali ai turbinei de 19,7 MW, în contrapresiune, de la CET Sud; - program de urmărire a parametrilor, tip SIEMENS, pentru monitorizarea parametrilor cazanelor de abur, cazanelor de apă fierbinte, precum şi agregatelor anexe ale acestora, pompelor de termoficare şi instalaţiilor auxiliare, toate din CET Sud; - program de urmărire şi automatizare a funcţionării punctelor termice, tip SCADA CIMPLICITY, prin intermediul căruia monitorizează principalii parametrii de funcţionare ai punctelor termice şi ai centralelor de cartier, dar care asigură şi reglarea automată a temperaturii apei calde de consum şi a turului secundar al agentului de încălzire la punctele termice, Pentru îmbunătăţirea relaţiei cu clienţii şi rezolvarea operativă a problemelor care apar în sistemul centralizat de alimentare cu energie termică al municipiului Timişoara, este în curs de implementare o aplicaţie tip „CALL-CENTER”. În viitor, se preconizează dezvoltarea unui sistem prin care, din dispecerat, să se poată menevra, telecomandat, armăturile din principalele cămine de secţionare ale reţelei de transport a energiei termice. De asemenea, se intenţionează dezvoltarea programului de urmărire şi automatizare a punctelor termice, prin preluarea parametrilor şi automatizarea modulelor termice instalate la clădiri individuale şi prin posibilitatea efectuării unor manevre în punctele termice, din dispecerat, fără intervenţia locală a unui operator (oprire sau punere în funcţie a unor trasee, pornire şi oprire a unor pompe, etc). În acelaşi timp, se va mări numărul parametrilor monitorizaţi din punctele termice şi centralele de cartier prin retea GSM. 3. RESURSE PRIMARE UTILIZATE. In ultimii ani, datorita conditiilor de producere a agentului termic in sursele SC COLTERM SA, consumul de combustibil si-a pastrat structura, cu exceptia cantitatii de pacura consumata care s-a diminuat considerabil, astfel in anii 2014 si 2016 nu s-a consumat pacura. Eliminarea/ scaderea consumului de pacura este justificat de faptul ca pretul acesteia este mai mare decat a celorlalti combustibili, randamentul arderii este mai scazut decat in cazul gazelor naturale, iar cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera este mai mare. In plus arderea pacurii presupune preincalzirea acesteia , ceea ce inseamna consum 35
ES Actualizarea strategiei de alimentare cu a COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A de abur si un risc suplimentar de poluare a apelor evacuate din centrale ca urmare a infestarii cu condens de la preincalzitoarele de pacura. Evolutia consumurilor de combustibil a fost urmatoarea: Tabel 13 Gaze An Gonelar) naturale Te elan) (Mii Smc/an) 2014 310150 37413,4 0 2015 295058 46898,8 189 2016 207752 60962,8 0 Carbunele, provenit din bazinul carbonifer Motru se arde în cazanele din CET Timisoara Sud , unde pentru suportul arderii se folosesc si gaze naturale. In CET Timisoara Centru, se ard gaze naturale si pacura, iar centrale de cvartal si CET Freidorf se ard exclusiv gaze naturale. În strategia de consum a combustibilului carbune- gaze naturale se au in vedere urmatoarele constrangeri : functionarea surselor in fiecare dintre cele doua centrale este impusa de cererea de consum/conditiile meteorologice exterioare; - pretul de achizitie al combustibilor si conditiile comerciale in care se fac achizitiile(termene de plata, penalitati pentru neplata la scadenta, etc) - eficienta tehnico-economica realizata ca urmare a utilizarii unuia sau altuia dintre combustibili ( randamentul arderii si consumul propriu de energie electrica este mai mic in cazul arderii gazelor naturale; cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera este mai mica ir cazul arderii gazelor naturale comparativ cu arderea carbunelui; in CET Centru gazele se ard numai pentru producerea energie termice, pe cand carbunele se arde in CET Timisoara SUD in instalatie de cogenerare in care se produce atat energie termica cit si electrica, randamentul global in acest caz fiind mai mare, etc.) - perioade in care presiunea gazelor naturale este scazuta, deci consumul este limitat; Evolutia pretului combustibilior utilizati in ultimii 3 ani se prezinta astfel: Tabel 14 Combustibil UM An2014 An2015 | An2016 Gaze Lei/1000 mc 996,60 1022,97 | 1089,66 naturale Carbune Lei/t 112,09 106,05 103,53 36
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 LCOLTERM SA. Pacura Lei/t 1107,51 1148,16 | 1142,24 Se constata cresterea permanenta a pretului pacurii si gazelor naturale care sunt in stransa legatura cu cotatiile pe pietele internationale in cazul pacurii, iar in cazul gazelor naturale pretul partii de gaze din import in cosul de consum este impus de cotatiile pacurii si ale motorinei pe aceleasi piete externe. 4. SITUATIA LA CONSUMATORI 4.1 Anvelopa cladirilor . In municipiului Timisoara exista un total de 21837 cladiri de locuit de diverse tipuri: cladiri individuale (15039 cladiri cu o locuinta si 3159 cladiri cu 2 sau mai multe locuinte), avand regim de inaltime P, P+1, P+2 si cladiri colective (3639 de cladiri), cu regim de inaltime P+4 + P+10. Fondul locuibil cuprinde 122195 de apartamente, cu o suprafata locuibila totala de 4372696 mp si cu 277944 de incaperi de locuit. Din totalul apartamentelor, 71,3% sunt in cladiri colective de locuit, 28,7% sunt in cladiri individuale, in acestea locuind un numar total de 334089 de persoane in 115421 de gospodarii. Din sistemul centralizat de alimentare cu energie termica din municipiului Timisoara, la sfarsitul anului 2016 in 60.306 de apartamente se alimenteaza cu energie termica din SACET. Raportand consumurile de caldura pentru incalzire si apa calda menajera realizat in anul 2016 la suprafata utila(incalzita), rezulta un consum de circa 182 KWH/m'.an, valoare care situeaza pe mediu, fondul locativ alimentat din SACET in clasa energetica” C”atit din punct de vedere al consumului pentru incalzire cit si al consumului de apa calda menajera. Imbunatatiri eficientei energetice a cladirilor ,asa cum prevede Directiva 2012/27/UE si Legea 372/2005, prin reducerea pierderilor de caldura din apartamente, este necesara reabilitarea termica a anvelopei cladirilor. Cladirile incadrate in clase de risc Q-lll trebuie reabilitate si structural. Situatia blocurilor reabilitate termic pana in prezent este urmatoarea: Nr.blocuri : 120 blocuri. Nr.apartamente :10.020 apartamente. Suprafata construita :474.060 m?. 37
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dea TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 MS.A, col Programul de reabilitare termica a locuintelor/blocuri in perioada 2017-2027 este de 2.225 de imobile/blocuri pe an, adica un nr. de 44.600 aparatmente cu o suprafata construita de 2.109.578;in functie de disponibilul de finantare programul de reabilitare se va adapta. 4.2 Instalatii interioare Deoarece, blocurile/cladirile alimentate din sistemul centralizat de alimentare cu energie termica au o vechime de peste 30 ani, instalatiile interioare de apa calda si incalzire , realizate cu distributie in imobil pe verticala pe mai multe coloane, au un grad inalt de uzura, necesitand lucrari de reabilitare. Sistemul de distributie a agentului termic (apa calda preparata in PT-uri sau in CT de cartier) este de tip bitubular, cu distributie orizontala in subsolul tehnic sau intr-un canal termic amplasat sub cota sistematizata a terenului şi cu coloane verticale desfaşurate pe inaltimea cladirii. Racordarea sistemului de distributie din blocuri/cladiri la sistemul de incalzire (retele de distributie prin care caldura pentru incalzire este adusa de la PT-uri/CT-uri la blocuri/cladiri) se realizeaza cu sau fara dotarea cu vane de separatie, care reprezinta şi limita de proprietate intre SC COLTERM SA, care asigura furnizarea de agent termic şi asociatia de proprietari / locatari. Distributia orizontala din subsol este in majoritatea cazurilor de tip arborescent . Pe ramuri sunt plasate vane cu rol de separare a circuitelor de agent termic. La intrarea in bloc sau in punctul de separare fata de conductele de distributie care traverseaza subsolul blocului catre alti consumatori (cladiri), sunt amplasate şi contoarele de caldura. Din subsol se dezvolta pe inaltime coloane verticale, care alimenteaza cu agent termic (apa calda) corpurile de incalzire amplasate in apartamente. Coloanele nu sunt izolate termic şi strabat aparent spatiile incalzite. Racordarea corpurilor de incalzire se realizeaza prin conducte orizontale şi cu robinete de tip coltar, cu reglaj fix şi cu reglaj mobil (practic reglajul mobil se limiteaza la manevre de tipul tot sau nimic). Corpurile de incalzire din blocurile existente sunt in majoritatea lor confectionate din fonta sau din otel La partea superioara a cladirii coloanele sunt racordate la vase de aerisire care sunt dotate cu robinete amplasate pe conducte care deverseaza fie pe terasa fie in subsolul tehnic. Problemele functionale ale sistemului de incalzire sunt urmatoarele: 38
St Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a £ m TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM SA. 1. Sistemul de incalzire interioara a fost conceput pentru functionare cu debit masic constant, asigurat la nivel de sursa de caldura sau PT. Nu exista dispozitive de reglare a debitului de agent termic. Racordul de intrare in bloc nu dispune de vana de realizare a presiunii diferentiale constante şi in consecinta intreg sistemul de distributie se bazeaza pe ipotetica echilibrare hidraulica ce ar fi trebuit realizata prin diafragmele fixe amplasate pe conductele de distributie a agentului termic secundar. 2. La baza coloanelor nu sunt plasate nici macar T-uri de reglaj in scopul echilibrarii hidraulice a distributiei interioare. In consecinta singura echilibrare se poate realiza din reglajul fix al robinetelor de la nivelul corpurilor de incalzire (coltar), dar în practica nu se efectueaza. In majoritatea cazurilor robinetele din dotarea corpurilor de incalzire sunt imobilizate in pozitia deschis de depunerile de materii din apa vehiculata in sezonul de incalzire si deci nu mai pot fi manevrate. Lipsa organelor de reglaj hidraulic functionale la nivelul retelei de distributie conduce la o echilibrare hidraulica departe de cea luata in calcul la dimensionarea instalatiei de incalzire. Diafragmele fixe sunt fie dezafectate, fie cu sectiunea de trecere partial colmatata conducand la stabilirea unui regim de debite şi presiuni complet diferit de cel de proiect. Lipsa organelor de reglaj hidraulic la corpurile de incalzire conduce la o distributie haotica a debitelor de agent termic în corpurile de incalzire, amplificata şi de diminuarea locala a debitelor, ca urmare a depunerilor masive de materii organice şi anorganice din corpurile de incalzire Spalarea corpurilor de incalzire şi a instalatiei interioare este benefica numai cu indeplinirea urmatoarelor conditii: - umplerea instalatiei cu apa tratata; - renuntarea la practica ciclului golire - umplere sezoniera; Din cele de mai sus rezulta clar dependenta dintre corecta functionare a corpurilor de incalzire şi remedierea retelei de distributie, cel putin din punct de vedere ale pierderii de agent termic secundar. 3.Izolatia termica a conductelor este, din cauza vechimii mari a instalatiilor, afectata atat de tasarea vatei minerale cat şi de mediul cald şi umed din subsoluri. Din punct de vedere energetic consecinta imediata o constituie creşterea fluxului termic disipat şi ca urmare conduce la reducerea randamentului instalatiilor de incalzire. 4. Aerisirea instalatiei, la punerea in functiune sau de cate ori este nevoie, se realizeaza haotic de locatari, adaosul pentru completare fiind facut cu apa netratata fie din 39
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 lipsa instalatiilor de tratare din PT-uri in special, functionarea defectuoasa a acestora sau insuficienta debit in cazul unor aerisiri cu debit mare. 5. Golirea instalatiilor interioare de incalzire in sezonul cald, acestea urmand a fi reumplute odata cu inceperea sezonului de incalzire, ceea ce determina aparitia fenomenului de coroziune interioara a conductelor. Din cele prezentate, rezulta urmatoarele concluzii privind starea actualului sistem de incalzire a spatiilor din blocuri ale caror instalatii sunt racordate la sistemul de incalzire aferent CT/PT: 1. Instalatiile interioare de incalzire in starea lor actuala nu pot sa-şi adapteze caracteristicile functionale la necesitatea asigurarii confortului termic in spatiile locuite; 2. Sistemul este rigid in raport cu cerinta de flux termic a spatiilor locuite; 3. Instalatiile sunt afectate de disfunctii care le diminueaza randamentul, acesta avand valori de circa 80 % - 85 %; 4. Regimul hidraulic este caracterizat de o mare dispersie a debitelor de agent termic in raport cu debitele de proiect,. 5. Instalatiile trebuie adaptate la regimul de functionare cu debit variabil, fara afectarea regimului hidraulic al sistemului şi fara reducerea randamentului de functionare a pompelor de circulatie din CT/PT. Conductele de apa calda formeaza un sistem arborescent in subsolul cladirilor. In punctul de racordare cu sistemul de conducte al retelei de distributie este racordata conducta de recirculare apa calda, care in majoritatea cazurilor este dezafectata. Apa calda este racordata la instalatiile sanitare de la coloanele verticale care strabat cladirea prin spatii special proiectate. In general, blocurile sunt dotate cu armaturi de slaba calitate. O problema importanta ramane lipsa/dezactivarea conductelor de recirculare, care genereaza consum inutil de apa şi in consecinta costuri inutile la nivelul locatarilor. Se subliniaza ca o functionare corecta a alimentarii centralizate cu apa calda implica indeplinirea — simultana a urmatoarelor conditii: - contorizarea caldurii continuta de apa calda cel putin la nivel de bloc, lucru realizat - activarea conductelor de recirculare intre CT/PT şi blocuri; - izolarea conductelor de distributie a apei calde; - dotarea fiecarui consumator cu debitmetru pe traseul de apa calda; - dotarea cu armaturi cu fiabilitate crescuta. 40 | | | | |
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a idea TERVOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A, Se subliniaza faptul ca existenta debitmetrelor in fiecare apartament nu echivaleaza cu contorizarea individuala a caldurii. Debitmetrele permit aplicarea unei proceduri de defalcare a costului aferent caldurii consumata la nivelul blocului, pe apartamente. In prezent , in municipiul Timisoara sunt montate apometre in majoritatea locuintelor racordate la termoficare, ceea ce ar trebui sa conduca la o repartitie corecta a consumurilor de apa rece si apa calda pe fiecare apartament a unui condominiu, dar in lipsa recirculatiei sunt dezavantajati locatarii care trebuie sa arunce apa contorizata pana la incalzirea acesteia. Masura cantitatii de caldura se face la nivel de bransament. Privind starea tehnica şi functionala a instalatiilor de incalzire si apa calda de consum in blocurile/cladirile de locuinte rezulta: vY instalatiile de asigurare a incalzirii spatiilor, la nivelul blocurilor sunt, caracterizate de randamente scazute. Regimul hidraulic este puternic perturbat, prin lipsa oricarui organ de asigurare a corectei echilibrari hidraulice (realizarea pierderii de sarcina hidrodinamica constanta in orice conditie de functionare la fiecare bloc in parte). Y Dezechilibrele hidraulice se manifesta atat pe orizontala intre blocuri cat şi pe verticala in blocuri. Y Consecintele regimului hidraulic perturbat sunt reducerea cantitatii de caldura furnizata blocurilor/apartamentelor si repartizarea neuniforma pe blocuri/apartamente Y Utilizarea apei netratata, din reteaua de incalzire conduce la depuneri de materii de natura organica sau/şi anorganica, care contribuie la creşterea pierderilor de sarcina hidrodinamica şi la amplificarea "dezechilibrelor" hidraulice, alaturi de corodarea elementelor componente (conducte, armaturi, corpuri de incalzire); Utilizarea sistemelor care sa asigure o facturare corecta a caldurii (contor de caldura general, repartitoare de cost, robinete cu cap termostatic) implica modernizarea sistemului de pompare a agentului termic în scopul functionarii cu debit variabil, fara modificarea pierderilor de sarcina hidrodinamica (sau modificarea in limite stranse nederanjante); Datorita vechimii instalatiilor, acestea au fost afectate de coroziune. Y Armaturile vechi sunt de foarte slaba calitate, improprii tendintei generale de reducere a consumului de apa şi de caldura; Se impune activarea conductelor de recirculare a apei calde, avand ca rezultat imediat reducerea consumului de apa la nivelul consumatorilor/locatarilor si asigurarea apei calde la temperaturi corespunzatoare tot timpul . 41 5 ' i
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 Principalele lucrari de interventie la instalatiile interioare din blocuri/cladiri sunt cel putin urmatoarele: - Termoizolarea conductelor din subsol si inlocuirea armaturilor cu pierderi; - Inlocuirea pe cat posibil a corpurilor de incalzire , dar obligatoriu a armaturilor instalatiei de distributie a apei calde de consum, aferente fiecarui apartament; - Montarea de robineti termostatati pe corpurile de incalzire din apartamente pentru reglajul temperaturii in incaperi la valoarea dorita si necesara. Reglajul temperaturii in incaperi in functie de perioada de folosire a incaperii este una din caile facile de reducere a consumului de caldura pentru incalzire si deci a facturii. Masura trebuie corelata cu reabilitarea pompelor din PT-uri/CT-uri ce trebuie dotate cu variatoare de turatie pentru adaptarea la regimul de functionare cu debit variabil pe care-l creează reglajul din robineti termostatati aferenti corpurilor de incalzire. i - Activarea/montarea conductelor de recirculatie a apei calde intre blocuri/cladiri si PT- i uri/CT-uri, - Realizarea alimentarii pe orizontala a apartamentelor si contorizarea individuala a fiecarui apartament; pana in prezent in Timisoara aceasta lucrare este realizata la 19 imobile cu 165 de apartamente. | 4.3 Contorizare la nivel de bransament | In municipiul Timisoara decontarea energiei termice cu asociatiile de locatari se face prin | masurarea cantitatilor de caldura consumate pentru apa calda si caldura pentru incalzire, la | nivel de bransament. Contorizarea consumului de apa calda s-a finalizat in perioada 1999+2000, iar contorizarea incalzirii s-a finalizat in anul 2001. Prin contorizarea de bransament, asociatiile de locatari (consumatorul) plateste numai energia termica efectiv consumata, nu si pierderile din sistem, facturile de energie termica fiind astfel diminuate. Faptul ca se plateste ceea ce se consuma a condus la realizarea unui grad mare de incasare de la asociatiile de locatari a valorii facturilor. Contorizarea la nivel i de bransament permite depistarea si interventiile pompte in cazul aparitiei unor defecte „furnizorul fiind direct interesat de eliminarea pierderilor si imbunatatirea randamentelor. 5. Evolutia pretului energiei termice, subventii acordate 42
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a 4 dm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 In conformitate cu art. 8 din Legea nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termica, Consiliul Local aproba propunerile privind nivelul pretului local al energiei termice catre utilizatorii de energie termica, inaintat de catre operatorul serviciului, precum si pretul local de facturare pentru populatie. Pretul energiei termice se compune din: - Pretul de producere al energiei termice in cogenerare , aprobat de catre ANRE si pret de energie termica in centrale termice avizat de catre ANRSC; - Tariful de transport, aprobat de autoritatea administratiei publice locale cu avizul ANRSC; - Tariful de distributie si furnizare este aprobat de autoritatea administratiei publice locale cu avizul ANRSC. Alimentarea centralizata cu caldura este un serviciu de utilitate publica , deci se supune prevederilor legii 51/2006 a serviciilor comunitare de utilitati publice, asa cum a fost completata si modificata. Conform legii 51/2006, art.43, aliniatele (3),(4) si (5), (3) Preturile si tarifele aferente serviciilor de utilitati publice se fundamenteaza, cu respectarea metodologiei de calcul stabilite de autoritatile de reglementare competente, pe baza cheltuielilor de productie si exploatare, a cheltuielilor de intretinere si reparatii, a amortismentelor aferente capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, a costurilor pentru protectia mediului, a costurilor financiare asociate creditelor contractate, a costurilor derivand din contractul de delegare a gestiunii, si includ o cota pentru crearea surselor de dezvoltare si modernizare a sistemelor de utilitati publice, precum si o cota de profit. (4) Stabilirea, ajustarea si modificarea preturilor si tarifelor serviciilor de utilitati publice se fac cu respectarea metodologiilor de calcul elaborate de autoritatile de reglementare competente. (5) Preturile si tarifele pentru plata serviciilor de utilitati publice se propun de operatori si se stabilesc, se ajusteaza sau se modifica prin hotarari ale consiliilor locale, ale consiliilor judetene, ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau, dupa caz, ale asociatiilor de dezvoltare comunitara, cu respectarea metodologiilor elaborate de autoritatea de reglementare competenta. Hotararile consiliilor locale, ale consiliilor judetene, ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau, dupa caz, ale asociatiilor de dezvoltare comunitara vor tine seama de avizele de specialitate ale autoritatilor de reglementare competente”. 43
> Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a d tm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM S,A Incepand cu anul 2017, conform prevederilor art.38 din legea 51/2006 a serviciilor comunitare de utilitati publice , asa cum a fost modificata prin legea 225/2017 ,autoritatea competenta pentru serviciul de alimenatre cu caidura este ANRE. Acesta, pentru reglemenatrea serviciului a emis urmatoarele ordine: = Ordin 28/2017 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licentelor in domeniului serviciului de alimentare centralizata cu energie termica. Conform prevederilor Regulamentuli art.5 alin (2) , „pentru realizarea tuturor activitatilor cuprinse in serviciul public de alimentare | energie termica in cadrul unui SACET cu un singur producator de energie termica se acorda t singura licenta” = Ordin 39/29.05.2017- de aprobare privind modificarea și completarea Metodologiei de stabilire și ajustare a prețurilor pentru energia electrică și termică produsă şi livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de înaltă eficiență aprobată prin Ordinul președintelui ANRE nr. 15/2015 = Ordin 44/13.06.2017-ORDIN de aprobare privind modificarea și completarea Metodologiei de stabilire a preţurilor pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unități de cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență, aprobate prin Ordinul președintelui ANRE nr. 111/2014. = Ordin 51/22.06.2017, privind modificarea Ordinului președintelui Autoritătii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 69/2016 privind aprobarea valorilor preţurilor de referinţă pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unităţi de cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență. = Ordonanţa de urgenta Nr.69 din 31.08.2011 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2006 privind instituirea preţurilor locale de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate. La articolul 3, alineatele (2), (4) şi (5) ale acestei ordonante este stipulat ca: " 2) Autorităţile administraţiei publice locale pot aproba preţuri locale ale energiei termice facturate populaţiei mai mici decât preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei. ........ antena AAN AIA RARA 44
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A, (4) În situaţia în care autorităţile administraţiei publice locale aprobă preţuri locale ale energiei termice facturate populaţiei mai mici decât preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei, acestea asigură din bugetele locale sumele necesare acoperirii diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţul local al energiei termice facturate populaţiei. (5) În cazul în care autorităţile administraţiei publice locale nu cuprind în bugetul local sumele stabilite potrivit alin. (4) sau nu efectuează plata acestor sume către furnizorii de energie termică potrivit programului aprobat prin buget, furnizorii de energie termică sesizează Ministerul Administraţiei şi Intemelor. În baza ordinului comun al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului finanţelor publice, direcţiile generale ale finanţelor publice alocă bugetelor locale cotele defalcate din impozitul pe venit, cuvenite acestora potrivit legii, numai pentru plata obligaţiilor către furnizorii de energie termică, până la lichidarea obligaţiilor respective”. Pretul local al energiei termice, se acoperea din surse de finantare prevazute de Ordonanţa de urgenta Nr.69 din 31.08.2011 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2006 privind instituirea preţurilor locale de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, astfel: - de la populatie — pretul local de facturare ce este stabilit prin Hotarare de Consiliul Local; - de la Bugetul Local —sub forma de subventie, sumele necesare acoperirii diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţul local al energiei termice facturate populaţiei. Modul de facturare a pretului energiei termice, fara TVA in anii 2014, 2015 si 2016 se prezinta astfel: Tabel 15 Februarie 2014- Specificatie UM decembrie 2016 Livrata din PT-uri si CT-uri Pret energie termica(producere, | Lei/Gcal 304,74 transport, distributie, furnizare ), fara TVA Pret local populatie, Lei/Gcal 203,36 fara TVA Subventie buget local | Lei/Gcal 101,38 locala, fara TVA 45
Actualizarea strategiei de alimentare cu 7 COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a m TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 Se poate constata ca pentru o perioada de peste 3 ani pretul energiei termice si pretul de referinta pentru populatie nu a crescut, desi pretul combustibilului , care reprezinta cea mai mare componenta de cost/pret a crescut permanent, asa cum rezultat din tabelul de la pct.3 * de mai sus. 6. RENTABILITATEA ECONOMICA A ACTIVITATII DE PRODUCERE, TRANSPORT SI DISTRIBUTIE 6.1 Analiza comparativa a situatiei generale a patrimoniului S.C. COLTERM S.A. Timisoara ! Principalele date aferente perioadei 2014 — 2016 din bilant si din contul de profit si pierdere sunt prezentate in tabelul urmator: [Mii lei] Tabel 16 Evolutie 2016 fata de 2014 Indicator An2014 An2015| An2016 Valoric(mii % lei) Cifra de afaceri 154293 160879 157837 3544 230 Venituri din exploatare 239100 188917 176952 -62148 -25.99 Cheltuieli de 200318 187343 196559 -3759 -1.88 exploatare , Rezultatul din -19607 38782 1574 -58389 -150.56 exploatare Profit 37787 1197 -20208 -57995 -153 48 net/pierdere ! Active totale 263118 263268 354922 91804 34.89% Active 214591 210383 202074 -12517 -5.83% imobilizate Imobilizari 214591 210383 202074 -12517 -5.83 corporale , 46
Actualizarea strategiei de alimentare cu a COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a wm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM SA, Active circulante 214298 209893 201588 -12710 -5.93 Stocuri 15970 14569 11844 -4126 -25.84 Creante 31032 26358 134812 103780 334.43 Casa si conturi 1455 11958 6192 4737 325 57 la banci Datorii pe 149754 127229 187781 38027 25.39 termen scurt Datorii pe 26027 30641 29121 3094 11.89 termen lung Capitaluri proprii 56027 57224 120966 64939 115.91 Referitor la principalele evolutii bilantiere inregistrate, se remarca urmatoarele aspecte: Y Activele imobilizate au inregistrat o scadere usoara , de 5,83%, in anul 2016 comparativ cu anul 2014. Y Activele circulante au scazut la sfarsitul exercitiului incheiat la 31.12.2016, fata de 2014 cu 5,93%, iar „valoarea stocurilor a scazut cu 25.84% de la 15970 mii lei in anul 2014 lei la 11844 mii lei in anul 2016.. Y Creantele au inregistrat o crestere semnificativa de 334,43% in anul 2018 fata de anul 2014, adica de la valoarea de 31032 mii lei in anul 2014 la suma de 134812 mii lei in anul 2016. Y' Datoriile pe termen scurt ale COLTERM Timisoara au cunoscut o crestere de 38027 mii lei in anul 2016, comparativ cu anul 2014. Y Datoriile pe termen lung au crescut in anul 2016 cu 3094 mii lei, comparativ cu anul 2014, adica cu 11,89%. Y Capitalurile proprii au crescut cu 64939 mii lei(115,91%), de la 56027 mii lei in anul 2014 la suma de 120966 mii lei in anul 2016. Pe baza elementelor din bilanturile contabile la 31.12.2014, 31.12.2015 si la 31 .12.2016, s- au efectuat urmatoarele analize: a) Analiza structurii activului Rata activelor imobilizate in anul 2016 calculata prin raportarea activelor imobilizate din activul bilantului la activul total, are valoarea de 5,83%, in scadere, fata de 81,4% in anul 2014, valoarea recomandata pentru sectorul industrial este de 60%. Cresterea se explica 47
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 prin faptul ca in timp ce activele imobilizate au scazut cu 5,83%, activului total a crescut cu 34,89%. Rata activelor circulante, a aratat ponderea pe care o detin utilizarile cu cracter ciclic in totalul patrimoniului; exprima in marimi relative , nivelul capitalului imobilizat in procesul de exploatare . Rata activelor circulante, calculata prin raportarea activelor circulante la activul total, avea in 2016 o valoarea de 56,8%, in scadere fata de 81,4% in anul 2014, valoarea recomandata pentru sectorul industrial este de 40%.Cresteri importante le-au inregistrat creantele si anume cu 103780 mii lei in anul 2016 comparativ cu 2014. b) Analiza structurii pasivului Solvabilitatea patrimoniala care reflecta modalitatea in care din capitalul propriu se acopera obligatiile catre creditori si actionari, calculata prin raportarea capitalurilor proprii la pasivul total, are in anul 2016 o valoarea de 80,6%, fata de valoarea minim acceptata de 30% si 40%-60%, valoare recomandata; astfel se poate aprecia ca societatea isi poate acoperi activele totale din surse proprii. Solvabilitatea patrimoniala mai poate fi exprimata si prin raportarea activului total la datoriile totale ale societatii. Valoarea raportului a crescut permanent in perioada 2014-2016, in anul 2016 fiind de 1,56 , valoarea recomandata minima fiind de 1,5 , ceea ce demonstreaza ca societatea la limita, are capacitatea de a-si achita obligatiile catre creditori si actionari. Lichiditatea generala, calculata cu formula : active circulante / datorii curente* 100. In anul 2014, rata lichiditatii generale a fost de 1,4 , iar in anul 2015 a urcat la 1,6 , dar in anul 2016 aceasta a fost in descrestere fata de perioada anterioara si anume 1,1, atat datorita scaderii activelor circulante cit si cresterii datoriilor pe termen scurt. Valoarea minim recomandata este de „1”, optim fiind valoarea de „1,2”. Aceasta valoare obtinuta evidentiaza faptul ca datoriile exigibile pe termen scurt pot fi acoperite de capitalurile circulante, deci datoriile pot fi platite integral.”. c) Analiza rentabilitatii Rentabilitatea economica Rentabilitatea economica, calculata ca raport: profit brut / activ total * 100, a inregistrat in anii 2014 si 2015 valori de 80,3% si respectiv 2,5%, iar in anul 2016 societatea a inregistrat pierderi. 48
Actualizarea strategiei de alimentare cu "a COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a tem TERMOFICARE COLTERNM S.A. Municipiului Timisoara 2016 Rentabilitatea financiara Rentabilitatea financiara, este stabilita ca raportul: profit net / capital propriu * 100 si exprima capacitatea societatii de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate in activitatea de exploatare si comercializare. In primii 2 ani rentabilitatea financiara a fost de 67,4% in anul 2014 si si respectiv 2,1% in anul 2015, iar in anul 2016, societatea a inregistrat pierderi. d) Rata datoriilor financiare Este exprimata prin raportul: DATORII PE TERMEN LUNG / CAPITAL PERMANENT * 100 si a inregistrat urmatoarele valori in perioada analizata: Tabel 17 An 2014 An 2015 An2016 31.72 34.87 19.40 Rata datoriilor financiare in anul 2014 a inregistrat o valoare de 31,72%, dar in anul 2016 datorita dublarii capitalurilor proprii , rata datoriilor financiare au scazut la o valoare de 19,4% , cu mult sub cea considerata acceptabila de 50%. e) Rata independentei financiare Rata independentei financiare care se calculeaza prin raportul: CAPITALURI PROPRII / CAPITALURI PERMANENTE * 100, a inregistrat in perioada 2014-2018 urmatoarele valori : Tabel 18 An 2014 An 2015 An 2016 68.28 65.13 80.60 Ponderea capitalurilor proprii in total capital permanent , pe fondul cresterii capitalurilor proprii a ajuns in anul 2016 la valoarea de 80,6%, adica peste valoarea de 50% recomandata, ceea ce arata ca societatea are autonomie financiara. 6.2 Analiza contului de profit si pierderi a S.C. COLTERM S.A. Timisoara Din analiza contului de profit si pierdere, rezulta ca in anul 2016, S.C. COLTERM S.A. Timisoara a inregistrat o pierdere de 20208 mii lei, dupa ce in cei doi ani anteriori, 2014 si 2015 a inregistrat profit. Motivele principale care au condus la inregistrarea de pierderi sunt: 49
a Actualizarea strategiei de alimentare cu = COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dim TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A, - societatea nu a primit bonus pentru energia electrica produsa in cogenerare de inalta eficienta; - pretul energiei termice a fost mentinut constant pentru toti cei 3 ani, chiar daca pretul combustibilului , elementul principal de cost a crescut permanent. In perioada 2014-2016 s-au inregistrat de asemenea urmatoarele elemente: Y cifra de afaceri a crescut cu 2,3%. Y veniturile din exploatare au scazut in anul 2016 cu 25,99 % comparativ cu anul 2014 Y cheltuielile de exploatare au scazut cu 1,8 % in anul 2016 fata de anul 2014 Y rezultatul din activitatea de exploatare a avut o evolutie pozitiva, in anii 2014 si 2015 „dar in anul 2016 s-a inregistrat pierdere. Situatia financiara existenta, inregistrarea de pierderi si datoriile mari pe care societatea le are , o partea dintre acestea fiind istorice au determinat intocmirea de catre International Finance Corporation (IFC) a unui studiu si de catre Deloitte Consultanta SRL a unei startegii/plan de redresare a companiei SC Colterm Timisoara SA, concesionarul serviciului public de termoficare , pentru o perioada de 15 ani incepand cu anul 2006, conform contractului de concesiune incheiat cu municipalitatea. La baza acestui plan a stat si strategia intocmita de catre conducerea societatii pentru redresarea economica si financiara a societatii care prevedea masuri de ordin tehnic care sa conduca la eficientizarea sistemului de termoficare pentru reducerea costurilor, masuri de natura comerciala si resurse umane. In planul de redresare intocmit de catre Deloite Consultanta SRL au fost preluate si analizate conform unui model financiar masurile mai importante din strategia conducerii Colterm. Redresarea poate avea loc numai daca se realizeaza in anul 2017 o serie de preconditii cum ar fi: incasarea compensatiei istorice pentru pierderile induse; obtinerea unui imprumut bancar rambursabil pe perioada ramasa din contractul de concesiune si majorarea capitalului social de catre Consiliul Local, suma urmand a se utiliza pentru rambursarea anuaia a unei parti din creditul bancar. Masurile tehnice necesar a se realiza si care au fost preluate si in planul de redersare sunt prezentate in cap.12 7. MASURI DE EFICIENTIZARE A SISTEMULUI DE TERMOFICARE SI INCADRAREA IN NORMELE DE EMISII, REALIZATE 50
= Actualizarea strategiei de alimentare cu da COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A, In vederea cresterii eficientei energetice si pentru incadrarea in normele de emisii in aer/apa/sol, operatorul SACET Timisoara , S.C. COLTERM S.A., a realizat mai multe lucrari de investitii, dintre care mai importante sunt: 7.1. CET Timisoara Sud - Prelevare, evacuare si transport zgura si cenusa sub forma de slam dens la cazanele de abur nr. 1,2, si 3 - Modernizarea electrofiltrelor cazanelor de abur nr. 1,2, si 3 de cate 100 t/h; - Modernizarea electrofiltrului CAF nr. 1 de 100 Gcal/h; - Prelevare, evacuare si transport zgura si cenusa sub forma de slam dens la CAF nr. 1; - Reabilitarea si modernizarea statiei de tratare a apei; - Modernizare instalatie interioara tamburi la cazanele de abur nr. 1, 2, si 3; - Instalarea unei turbine de abur (tip ER 19,7-1,4/0,3) de 19,7 MW de contrapresiune pentru producerea energiei electrice si termice; - Modernizari cladiri si sisteme de supraveghere si securitate; Aceste lucrari au fost finantate din bugetul local, S-au executat de asemenea lucrari care au fost cofinantare: 50% fonduri europene, 45%- buget de stat si 5%-buget local, dupa cum urmeaza: a) inlocuirea unor eletropompe de termoficare si integral motoarele; electropompele au fost dotate cu variatoare de turatie care mentin presiunea constanta pe colectorul de refulare al acestora , realizandu-se astfel reducerea consumului de energie electrica al electropompelor de termoficare. Aceasta lucrare a fost finalizata in luna noiembrie 2012. a) masuri primare si secundare pentru reducerea concentratiilor de NOx in gazele de ardere evacuate din cazanele nr.1,2,3, constand pentru fiecare cazan, în inlocuirea instalatiei de ardere carbune si gaze naturale cu arzatoare cu formare redusa de Nox si instalarea unui Sistem Distribuit de Conducere (DCS) al cazanelor, montarea unor porturi pentru introducerea aerului suplimentar de ardere si montarea unei instalatii de injectie uree in cele 3 cazane. In urma realizarii acestor lucrari cazanele vor respecta cerintele privind concentratia de NOx si pulberi in gazele de ardere impuse la data executiei lucrarilor, dar si cele impuse prin Directiva 2010/75/2010 si HG. 440/2010 cu aplicare incepand cu anul 2016. b) constructia unei instalatii de desulfurare a gazelor de ardere evacuate din cazanele nr.1,2,3, in scopul reducerii concentratiei de SO2 in gazele de ardere. Astfel cazanele care evacueaza gazele de ardere printr-un cos comun ce reprezinta o instalatie mare de 51
> Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a f& qm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A. ardere(IMA), vor putea respecta cerintele privind concentratiile de SO2 in gazele de ardere evacuate atat la nivelul cerintelor legale la data executiei lucrarilor, (valabile pana la 31.12.2015) cat si in perioada urmatoare 2016-2010, conform Directiva 2010/75/2010 si HG. 440/2010. 7.2. CET Timisoara Centru - Reabilitare CAF nr. 3 (tip 4) de 100 Gcal/h; - Retehnologizare CAF nr. 1 (tip PTVM) de 50 Gcal/h; - Modernizarea rampei de descarcare pacura si a separatorului de pacura; - Modernizarea (automatizarea) cazanului de abur nr. 2 Sultzer, - Modernizari cladiri si sisteme de supraveghere si securitate. Aceste lucrari au fost finantate din bugetul local. S-au executat de asemenea lucrari care au fost cofinantate: 50% fonduri europene, 45%- buget de stat si 5%-buget local, dupa cum urmeaza a) Inlocuirea unor electropompe de termoficare si integral motoarele acestora ;electropompele au fost dotate cu variatoare de turatie care mentin presiunea constanta pe colectorul de refulare al acestora , realizandu-se astfel reducerea consumului de energie electrica al electropompelor de termoficare. b) Reabilitatreala CAF 2 de 50 Gcal/h si CAF4 de 100 Gcat/h. Reabilitarea a constat in inlocuirea integrala a sistemului sub presiune dimensionat astfel incit randamentul sa fie peste 93% la arderea gazelor naturale si peste 92% in cazul arderii pacurii/CLU, montarea unor arzatoare cu formare redusa de NOX, functionarea instalatiei de ardere si a cazanelor este complet automatizata. Realizarea lucrarilor precizate permite cazanelor, care sunt surse de emisii, incadrate in categoria instalatiilor mari de ardere sa realizeze concentratii de NOx si pulberi in gazele de ardere evacuate sub nivelul valorilor impuse de legislatia relevanta cu aplicare pana la 31.12.2015, dar nu respecta valorile limita stabilite pentru perioada 2016-2020, astfel ca pentru functionarea acestor cazane in aceasta perioada a fost obtinuta derogare. 7.3. Puncte termice, retele termice de transport si distributie. In punctele termice au fost efectuate urmatoarele lucrari: - Modernizarea completa a 68 de puncte termice. Lucrările au constat in: inlocuirea vechilor schimbatoare de caldura pentru incalzire si apa calda de consum cu schimbatoare cu placi, înlocuirea electropompelor vechi cu pompe cu turatie variabila (cu redimensionarea si 52
> Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a 4. tt TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A. modificarea instalatiilor aferente), inlocuirea tablourilor electrice si cablurilor de forta, automatizare si statii de tratare apa de adaos in circuitul de incalzire noi; - Reabilitarea/modernizarea partiala a cca. 45 PT-uri (inlocuire schimbatoare cu placi, tablouri electrice si automatizare); - Construirea unui punct termic Bitolia-Apateu; Transformarea a 3 PT in module termice la consumatorii: Iltal-Rom Constructii SRL, Werk MB Construct, Urban Development&Construct SRL. Transformarea a 6 CT in puncte termice (PT), respectiv: Vacarescu, V. Madgearu, Plevnei si Vulturii; Rusu Sirianu si lon Vidu; -Este in curs de realizare transformarea CT Dunarea si CT Buzias in centrale electrice de cogenerare(CET-uri), In sistemul primar de transport si cel secundar de distributie s-au realizat urmatoarele lucrari: - Retehnologizarea unor tronsoane de retele primare din Municipiul Timisoara in sistem preizolat; - Dispecer de termoficare in Municipiul Timisoara — Instalatii tehnologice; - Dezvoltarea retelelor termice de transport pentru alimentarea unor puncte termice rezultate ca urmare a transformarii unor centrale termice in puncte termice. - Reabilitare retelelor termice secundare prin inlocuirea conductelor clasice cu cele in sistem preizolat, in lungime de peste 158,8 Km si de asemenea inlocuire conducte apa rece hidrofor in lungime de 1769 ml; - Modernizarea sistemului de contorizare a agentului termic din reteaua de distributie, la nivel de bransament. 7.4.Centrale termice de cvartal - Modernizarea completa a urmatoarelor centrale termice: CT Giurgiului, CT Polona, CT Porumbescu, CT Dunarea, CT Buzias. Lucrarile au constat in: inlocuirea vechilor cazane de apa calda cu unele moderne, inlocuirea arzatoarelor si pompelor cu unele performante si automatizarea pe structura utilajelor vechi si ulterior tarnsformarea CT Giurgiului si CT Porumbescu in puncte termice. In prezent CT Dunarea, CT Buzias se transforma in CET-uri. - Modernizarea partiala a urmatoarelor centrale termice: CT Diana, CT Siret, CT Dragalina, CTSorin Titel. Lucrarile au constat in: inlocuirea totala sau partiala a arzatoarelor cu unele performante si automatizarea centralelor termice, ulterior CT Diana, CT Siret si CTSorin Titel au fost transformate in puncte termice.; 33
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a idem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM S.A,. - Transformarea CT Freidorf in centrala electrica de cogenerare(CET) prin instalarea unei unitati de cogenerare cu motoare termice 2 x 0,5 MW. 8. ASIGURAREA CU UTLITATI: 8.1 Alimentarea cu apa Alimentarea cu apa a CET Timisoara Centru Alimentarea cu apa potabila se realizeaza din reteaua municipala a RA Apa si Canal „AQUATIM” Timisoara. Volumele de apa potabila autorizate sunt: - Zilnic maxim = 42 mc/zi - Zilnic mediu = 35 mc/zi - Anual = 12775 mc/an Functionarea este de 365 zile/an, 24 ore/zi. Alimentarea cu apa utilizata in scop tehnologic se face din sursa canal Bega. Instalatia de captare: in bloc priza UHE Timisoara prin racorduri cu conducte circulare. Volumele de apa „autorizate din sursa canal Bega sunt: - Zilnic maxim = 9139 mc/zi - Zilnic mediu = 7616 mc/zi - Anual = 2780000 mc/an Functionarea este de 365 zile/an, 24 ore/zi. Apa pentru stingerea incendiilor are un volum intangibil de 300 mc. Debitul suplimentar acceptat pentru refacerea rezervei de incendiu Q=5l/s se asigura din reteaua de apa industriala a municipiului sau din sursa Bega. Alimentarea cu apa a CET Timisoara Sud Alimentarea cu apa potabila se realizeaza din urmatoarele surse: a) Reteaua municipala a RA Apa si Canal ,AQUATIM” Timisoara. Datorita faptului ca punctul de racordare al centralei se gaseste la extremitatea retelei municipale, nu se poate asigura debitul maxim si presiunea necesara, fapt pentru care a fost prevazut un rezervor de stocare cu un volum de 50 mc pentru compensarea debitelor de consum orare si o statie automatizata de pompare cu hidrofor pentru ridicarea presiunii in reteaua interna a centralei. Votumele de apa potabila autorizate sunt: - Zilnic maxim = 264 mc/zi 54
Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A, - Zilnic mediu = 216 mc/zi - Anual = 18250 mc/an Functionarea este de 365 zile/an, 24 ore/zi, b) Un put de mare adancime, care poate alimenta, in caz de necesitate rezervorul de stocare H=10îm, D=225m. Putul poate capta un debit de Q=3 |/s din panza freatica. Volumele de apa autorizate sunt: - Zilnic maxim = 264 mc/zi - Zilnic mediu = 216 mc/zi - Anual = 78840 mc/an Functionarea este de 365 zile/an, 24 ore/zi. Alimentarea cu apa utilizata in scop tehnologic se face din sursa raul Bega, reteaua fiind dimensionata pentru un debit Q=4600mc/h. Consumul actual este: - in regim normal de functionare Q=600 mc/h; - in regim de avarie Q=1200 mc/h. Priza de apa este amplasata pe malul sting al canalului Bega la cca. 200 m amonte de podul CFTimisoara —Resita. Captarea este o priza de mal cu 2 gratare si nise pentru stavile batardou. Volumele de apa potabila autorizate sunt: - Zilnic maxim = 12000 mc/zi - Zilnic mediu = 2160 mc/zi - Anual = 788400 mc/an Functionarea este de 365 zile/an, 24 ore/zi. Apa pentru stingerea încendiilor este apa bruta. Reteaua de alimentare cu apa pentru incendiu este o retea separata si are in componenta urmatoarele: rezervor de incendiu cu un volum de 500 mc, statie de pompe incendiu, retea de hidranti si 2 recipienti hidrofor cu capacitate de 1 mc. 8.2 Evacuarea apelor uzate Sistemul unitar de canalizare al municipiului Timisoara colecteaza si transporta gravitational apele uzate menajere, industriale si apa meteorica spre statia de epurare. Sistemul de canalizare detine retele suficiente pentru colectarea si transportul, in conditii normale, a apelor uzate si meteorice provenite atat de la evacuatorii casnici cit si de la cei industriali. Evacuarea apelor uzate de la CET Timisoara Centru 553
> Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM SA. Tabel 19 Volume evacuate Categoria apelor uzate Receptori ape uzate mediu zilnic = 864 mc maxim zilnic = 1036 mc anual = 315,36 mii mc apele tehnologice care nu necesita tratare Canalul Bega mediu zilnic = 334 mc maxim zilnic = 484 mc ape uzate menajere si pluviale Reteaua de canalizare a municipiului Timisoara anual =122 mii mc Statii de preepurare si epurare - in incinta statiei pompe pacura: separator de pacura 500mc, - in incinta statiei de descarcare pacura: 2 separatoare de pacura. Dupa separare apele preepurate sunt evacuate la canalizarea municipiului Timisoara. In ultimii 3 ani consumul de pacura a fost de numai 189 tone in anul 2015. Evacuarea apelor uzate de la CET Timisoara Sud Sistemul de colectare a apelor uzate este unul separativ, care nu permite amestecul diferitelor categorii de ape. Colectarea si evacuarea apelor menajere uzate se face printr-o retea separata racordata la canalul de canalizare municipala din Zona. ! Debitul acestor ape este: Qmax.zi = 48 m3/zi, Qmax.an = 14 600 mc/an. Apele pluviale sunt colectate gravitational in bazinul de retentie nr. 2 si evacuate apoi in raul Bega prin intermediul canalizarii. Apele meteorice provenite de la depozitul de carbune, dupa ce sunt trecute in bazinul de retentie nr.1, sunt trimise prin intermediul unei statii de pompare la bazinul de aspiratie al pompelor de spalare si introduse in circuitul de evacuare a zgurii si cenusii la depozitul UTVIN. Apele tehnologice uzate, provin din urmatoarele procese tehnologice: a) tratarea apei brute (spalare filtre mecanice, filtre de dedurizare si filtre de demineralizare) b) spalarea chimica a CAF-urilor si a CA, goliri de la CAF-uri si CA, purja cazane, apa de racire. 36
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a si m TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A, Apele uzate rezultate sunt colectate printr-un canal din tuburi de beton pana la canalul de zgura si cenusa, fiind folosite pentru formarea slamului dens si transportate la depozitul UTVIN. 8.3 Alimentarea cu energie electrica Municipiul Timisoara si zonele invecinate sunt alimentate cu energie electrica din Sistemul Energetic National. Alimentarea se face prin statiile de sistem 220/110 kV Timisoara si Sacalaz. Alimentarea cu energie electrica a CET Timisoara Centru Energia electrica produsa de grupul energetic de 4 MW este evacuata in SEN prin propria statie electrica, la o tensiune de 10 KV. Statia electrica este cu dublu sistem de bare, echipata cu transformatoare de energie electrica si intreruptoare care permit atat evacuarea surplusului de energie electrica produsa (dupa alimentarea consumatorilor proprii), cit si alimentarea cu energie electrica a echipamentelor electrice din CET Timisoara Centru (in perioadele in care turbogeneratorul nu se afla in functiune sau cand consumul depaseste productia de energie electrica). Statia electrica cuprinde: e autotransformatoare de 4 MVA, 10/6 kV e transformatoare de 1 MVA, 10/0,4 kV e 16 intrerupatoare. Alimentarea cu energie electrica a CET Timisoara Sud Energia electrica produsa de grupul energetic de 19,7 MW este evacuata printr-un transformator de bloc in SEN printr-o statie electrica proprie de 110 KV. Aceasta statie este conectata la SEN prin LEA de 110kV. Statia electrica este cu dublu sistem de bare, echipata cu transformatoare de putere si intrerupatoare, care alimenteaza circuitele electrice de 6 KV si 0,4 KV. 8.4 Alimentarea cu gaze naturale Gazele folosite drept combustibil provin din sistemul national de gaze naturale prin sistemul de distributie exploatat de catre E.ON Gaz Romania. Alimentarea cu gaze naturale a CET Timisoara Centru 57
- Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a d m TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM S.A Alimentarea cu gaze naturale a cazanelor energetice din CET Centru se face din reteaua nationala de distributie a gazelor naturale gazos, printr-o statie de reglare/masurare, prin conducte Dn 500. Racordul permite preluarea unui debit de gaze naturale de 111.300 Nm3/h. Alimentarea cu gaze naturaie a CET Timisoara Sud Alimentarea cu gaze naturale a cazanelor energetice din CET Sud se face din reteaua nationala de distributie a gazelor naturale, prin statia de reglare/masurare Plopi, printr-o conducta Dn 500. Racordul permite preluarea unui debit de gaze naturale de 20.000 Nm3/h. Din cele prezentate, rezulta ca SC Colterm are asigurate toate utilitatile nemaifiind necesare lucrari de extindere/reabilitare in conditiile reglementarilor de mediu actuale. Totusi , pentru imbuntatirea situatiei tehnico-econimice societatii ar fi utila inlocuirea echipamentelor din Uzina hidroelectrica aferenta captarii din raul Bega, care au vechime mare. Energia electrica produsa in acesta centrala poate fi consumata de catre societate in oricare din punctele sale de consum(CET Centru, CT cvartal, PT-uri), sau vanduta pe pietele de energie electrica, functie de preturile existente pe aceste piete. Functie de modul de finantare aceasta centrala ar putea beneficia de prevederile legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din din surse regenerabile de energie, asa cum a fost modificata si completata. 9. EVALUAREA CONFORMARII LA CERINTELE DE MEDIU 9.1 Evaluarea conformarii la cerintele de mediu actuale 9.1.1 CET Timisoara Centru Categoria de activitate in care se incadreaza CET Timisoara Centru conform Anexa | la legea 278/2013 privind emisiile industriale este: ,„ 1.1 Arderea combustibililor in instalatii cu o putere termica nominala totala egala sau mai mare de 50 MW" Instalatiile energetice amplasate in CET Timisoara Centru formeaza 5 instalatii mari de ardere „astfel: Tabel 20 Instalatie mare de Putere termica Instalatie ardere energetica IMA 1 58,1 MWt CAF 1 de 50 IMA 2 58,1 MWt Gcal/h CAF 2 de 50 38
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a | wm TERMOFICARE COLTERM S.A, Municipiului Timisoara 2016 EP COLTERM $.A, Gcal/h pe gaze naturale IMA 3 116,3 MWit CAF 3 de 100 | IMA 4 116,3 MWt Gcal/h IMA 5 116,3 MWt CAF 4 de 100 | Gcal/h CAF 5 de 100 ! Gcal/h | pe gaze naturale si pacura Autorizatia Integrata de Mediu nr. 2/26.05.2014, revizia 1 din 28.07.2017, contine valorile limita de emisie pentru poluantii rezultati de pe amplasament si este valabila pana la 26.05.2024. Sursele de emisie din activitatea desfasurata in CET Timisoara Centru, evacuate in atmosfera, sunt urmatoarele: Tabel 21 Sursa de poluare Punctul de emisie Poluariti IMA 1 si IMA 2 cos 4 si 5 cu H=53m, S0Z, NOx, pulberi, CO, | diametrul interior la varf : temperatura 2,52 m IMA 3, IMA 4 si IMA 5 cos 6, 7 si 8 cu H=55m, SO2, NOx, pulberi, CO, diametrul interior la varf: temperatura 3,19m | In ceea ce priveste concentratiile de poluanti admisi la evacuarea in mediul inconjurator, conform autorizatiei integrate de mediu, in perioada 1 ianuarie 2016-01,.07.2020 (perioada Planului National de Tranzitie),sursele/cazanele ce pot functiona si valorile concentratiilor emisiilor, calculate in cazul mixt combustibil ars, nu trebuie sa depaseasca valorile limita stabilite in HG 440/2010 si care sunt prezentate mai jos: 59
Actualizarea strategiei de alimentare cu _ COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a £ tem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERN SA. Tabel 22 VLE(mg/Nmc gaze arse | VLE(mg/Nmc cu cu continut de 02=3%)) continut de Tip Conform HG 440/2010, |:02=3%), conform na Susan | combustibil | aplicabile de la legii 278/2013, p ce.se arde | 01.01.2016, valabile pe Anexa nr.5, perioada Planului valabile de National de Tranzitie 01.07.2020 pulberi 5 5 IMA 1 si IMA | NOx Gaze 300 100 9) N. [562 naturale 35 35 CO 100 IMA 3(cos pulberi Gaze 5 5 nr.6) NOx naturale 300 100 S02 35 35 co 100 VLE calculate, conform VLE calculate, prevederi Hg conform prevederi 440,Anexa 8 Hg 440,Anexa 8 pulberi Mixt: gaze 39 20 naturale si NOx pacura 412 175 sS02 1279 196 IMA4(cos de | NOx Gaze 5 5 fumnr.7) [sOz2 naturale 300 100 SO2 35 35 CO 100 VLE calculate, conform VLE calculate, prevederi Hg conform prevederi 440,Anexa 8 Hg 440,Anexa 8 pulberi Mixt:Gaze 35 12 naturale si NOx CLU 399 166 S02 1137 177 Valorile limita a concentratiilor emisiilor pentru fiecare combustibil ars si care sunt utilizate pentru calculul valorilor limita admise in cazul consumului de combustibil mixt sunt: a) Pentru perioada Planului National de Tranzitie(31.12.2015-01.07.2020). 60
COMPANIA LOCALĂ DE d m TERMOFICARE COLTERM S.A. Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 COLTERN S.A, ! Tabel 23 | Valorile limita de. emisii(mg/Nmc gaze reziduale cu | Combustibil IMA continut cu 02=3%) S02 NOx Pulberi | Pacura IMA3 1700 450 50 ] CLU IMA 4 1700 450 50 | IMAT 35 300 5 | Gaze naturale ; IMA 2 35 300 5 b) Conform Anexa 5 din Legea 278/2015, care se vor aplica incepand cu 01.07.2020 Tabel 24 Valorile limita.de emisii(mg/Nmc gaze reziduale cu Combustibil IMA continut cu:02=3%) i SO2 NOx Pulberi Pacura IMA 3 250 200 25 CLU IMA 4 250 200 25 IMA1 35 100 5 Gaze naturale IMA 2 35 100 5 | In conformitate cu angajamentele privind implementarea Directivei 2001/80/EC privind limitatea emisiilor anumitor poluanti in aer proveniti din instalatiile mari de ardere, plafoanele de emisie permise aferente perioadei 2016+2020 sunt urmatoarele: Tabel 25 | Plafoane 2016 2017 2018 2019 2020(1 emisii(tone ianuarie -30 | /an) : iunie 2020) | Pulberi Nu este Nu este Nu este Nu este Nu este | cazul cazul cazul cazul cazul | S02 Nu este Nu este Nu este Nu este Nu este cazul cazul cazul cazul cazul Nox 188,9 148 107 66,1 33,1 Plafonului de emisii NOx, calculate si defalcate pe IMA , conform Anexa 5 —Tabel B3 din Planul National de Tranzitie sunt urmatoarele: [ tan] Tabel 26 An 2016 An 2017 An 2018 An 2019 61
> Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a f wm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A IMA1 8 6,2 4,5 2,7 IMA 2 16,3 12,6 9 5,4 5 38,9 27,8 16,7 IMA3 5,6 4,6 3,5 2,5 86,4 67,2 48 28,8 IMA4 22,7 18,5 14,2 10 Total 188,9 148 107 66,1 Conform Ordinului 462/1993, valorile limita emisii, admise (VLE)pentru cazanele de bur(cosuri de fum nr.1 si 2, sunt: Tabel 27 VLE conform Ordin Putere termica Tip combustibil St Ma NT gaze 195 continut 02=3%) Cazan nr.1 Pulberi 5 Putere termica 23 MWt S02 35 Cazan nr. 2 Gaze naturale Putere termica 9,5 MWt NOx 350 Cazan nr. 3 Putere termica 9,5 MWt co 100 CET Timisoara Centru a obtinut perioada de tranzitie in perioada 31.12.2015-01.07.2010 in cadrul Planului National de Tranzitie. In acest interval de tranzitie trebuie efectuate lucrarile“ necesare pentru incadarea in valorile limita a emisiilor. Lucrarea la cazanele de apa fierbinte presupune numai modificarea arzatoarelor pentru obtinerea unei emisii de Nox de maxim 100 mg/Nmc de gaze reziduale cu concentratie de 02 de 3%. Apele uzate Colectarea apelor uzate menajere, pluviale si industriale se face intr-o retea de canalizare realizata in sistem unitar, racordata la reteaua de canalizare a municipiului Timisoara. Reteaua de canalizare este realizata astfel: - apele uzate menajere, pluviale si cele conventional curate provenite de la epurarea chimica sunt colectate printr-o retea de canalizare alcatuita din tuburi de beton si sunt evacuate la reteaua de canalizare a orasului. 62
» COLTERM S,A. COMPANIA LOCALĂ DE d em TERMOFICARE COLTERM S.A. Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 - apele provenite de la racirea agregatelor energetice si echipamentelor sunt evacuate in canalul Bega, pe o conducta, prevazuta cu un debitmetru cu ultrasunete montat intr-un camin langa rezervorul de pacura de 5000 mc. - apele provenite de la gospodaria de pacura dupa ce sunt trecute prin separator de produse petroliere sunt evacuate la reteaua de canalizare a orasului. Valorile indicatorilor de calitate ai apelor uzate menajere, tehnologice preepurate (de la gospodaria de pacura, de racire, de spalare, preaplin din circuitul de termoficare), tehnologice de la statia de tratare a apei brute si pluviale , evacuate in canalizarea oraseneasca, trebuie sa se incadreze in limitele prevazute de HG 188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare din HG 352/2005(normativ NTPA 002/2002.) Valorile indicatorilor sunt urmatorii: Tabel 28 Indicator Valori max: Temperatura 35'C pH 65-85 Materii in suspensie 350 Substante extractibile cu 30,0 solventi organici Detergenti sintetici 25 Consum chimic de oxigen 500 (CCO-Cr) Consum biochimic de 300 oxigen(CBO5) Cloruri 500 Rezidiu filtrat la 105 "C 2000,0 Sulfati 600 Sulfuri si hidrogen sulfurat 10 Azot amoniacal NH4 30 Plumb 0,5 Cadmiu 0,3 Crom total 1,5 63
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 Cupru 0,2 Nichel 1,0 Zinc 1,0 Mangan 2,0 SC COLTERM SA este obligata sa respecte prevederile H.G. nr. 351/2002, modificata si completata prin HG 1038/2010 privind aprobarea Programului de eliminare a poluarii cu substante chimice. Gospodaria reactivi, circuit transport reactivi Reactivi chimici utilizati la CET Timisoara Centru sunt: e sulfat feros si hidroxid de sodiu (soda caustica lesie) de concentratie 40%; e clorura de sodiu (sare bulgari). Hidroxidul de sodiu aprovizionat pentru S.C. COLTERM S.A. este descarcat pe rampa de la CET Timisoara Sud, de unde este adus la CET Timisoara Centru intr-o cisterna remorca autotractata. Din cisterna, hidroxidul de sodiu se transvazeaza in rezervorul de lesie de 5 m? Aprovizionarea cu sulfat feros se face la intervale mari de timp pe calea ferata. Reactivul chimic este achizitionat, ambalat in saci de plastic. Depozitarea sulfatului feros este realizata in magazii inchise, prevazute cu platforme betonate. Clorura de sodiu este descarcata pe rampa din CET Timisoara Sud si este depozitat intr-un sopron special destinat acestui scop de unde este transportata la CET Timisoara Centru cu ajutorul unor autobasculante. Sarea este descarcata in bazinul de dizolvare, placat antiacid, prevăzut cu sistem de agitare cu aer pentru prepararea saramurii cu o concentratie de 23%. Depozit uleiuri Pe teritoriul CET Timisoara Centru nu exista depozit de ulei. Depozitul se afla la CET Sud si aprovizionarea se face si functie de necesitati. 9.1.2. CET Timisoara Sud 64
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 Categoria de activitate. in care se incadreaza CET Timisoara Centru conform Anexa | la legea 278/2013 privind emisiile industriale este: „ 1.1 Arderea combustibililor in instalatii cu o putere termica nominala totala egala sau mai mare de 50 MW. Instalatiile energetice amplasate in CET Timisoara Sud formeaza 2 instalatii mari de ardere „astfel: Tabel 29 Instalatie mare de Putere termica Echipament ! ardere energetic IMA 6 81,4 MWt CA 1 de 100 t/h 81,4 MWt CA 2 de 100 t/h 81,4 MWt CA 3 de 100 t/h pe lignit si gaze naturale IMA 7 116 MWit CAF 1 116 mWt CAF2 Autorizatia Integrata de Mediu nr. 2/21.07.2014,contine valorile limita de emisie pentru poluantii rezultati de pe amplasament .Sursele de emisie din activitatea desfasurata in CET Timisoara Sud, evacuate in atmosfera, sunt urmatoarele: Tabel 30 Sursa de poluare Punctul de emisie Poluant IMA 6 Cosul dispersie nr.2, Pulberi de cenusa, SO2Z, H=160 m, Dvarf=5,04m NOx Cazan abur de 10 t/h Cos dispersie Pulberi de cenusa, SOZ, H=8 m, Dvarf =îm NOx Instalatiile mari de ardere ce formeaza IMA 7 nu respecta valorile limita a emisiilor(VLE) si in consecinta sunt retrase din exploatare pana cand se efectueaza lucrarile necesare pentru ca cele 2 cazane (CAF 1 si CAF2) sa poata respecta valorile limita a emisiilor stabilite prin legea 278/2013, Anexa 5. 65
L Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dum TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERMS.A Valorile limita a concentratiilor emisiilor pentru fiecare combustibil ars si care sunt utilizate pentru calculul valorilor limita admise in cazul consumului de combustibil mixt sunt, conform Anexa 5 din Legea 278/2015, urmatoarele: Tabel 31 Valorile limita de emisii(mg/Nmc gaze reziduale cu Combustibil IMA continut cu.02=3%) SQ2 NOx Pulberi Lignit IMA 6 250 200 25 Gaze naturale IMA 6 35 100 5 In ceea ce priveste concentratiile de poluanti admisi in gazele de ardere evacuate in mediul inconjurator in situatia arderii unui mixt de combustibil (lignit si gaze naturale) valorile i acestora nu trebuie sa depaseasca valorile limita de emisie precizate in tabelul de mai jos: Tabel 32 VLE(mg/Nmc.cu continut.de Tip 02=6%pentru Putere Punctul de n lignit si:3% pentru combustibil Emisia gaze-naturale), ce'se arde conform legii 278/2013, An&xa r.5, valabile de termica "emisie 01.07.2020 VLE calculate, conform prevederi Hg 440,Anexa 8 Pulberi 24 Cos de fum Lignit si IMA 6 nr.2 Gaze s02 234 naturale NOx 193 In autorizatia integrata de mediu incepand cu anul 2016 nu mai sunt prevazute plafoane anuale de emisii; plafoanele sunt cele din PRPE si se au in vedere realizarea obiectivelor din Programul National de Reducere a Emisiilor de NOx,SQ2 si pulberi provenite din instalatiile mari de ardere. Valoarea concentratiilor pentru metale din pulberile evacuate din IMA 6 prin cosul nr.2 trebuie sa respecte urmatoarele valori: Tabel 33 VLE conform Nr.crt. Indiactor Ordin462/1993 66
» Actualizarea strategiei de alimentare cu . COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a f qwm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM $.A, (mg/Nmc) 1 Cupru 5 2 Nichel 1 3 Cadmiu 0,2 4 Plumb 5 5 Seleniu 1 6 Arsenium 1 7 Vanadiu 5 8 Mercur 0,2 9 Crom 5 Cele 4 cazane de abur de 10 t/h trebuie sa respecte asa cum prevede Ordin 462/1993 urmatoarele valori limita a emisiilor evacuate in aer: Tabel 34 VLE conform: Ordin 462/1993(mg/Nmc Sursa PUR de Emisie gaze reziduale cu concentrație de 02 de 3%) 4 cazane de abur | 4 cosuri cu S02 35 cu debit de 10 t/h. | H=8m si NOX 350 Putere 8,14 Dvirf=1 m Pulberi 5 MWi/buc CO2 100 Apele uzate Sistemul de colectare a apelor uzate de pe amlasamentul CET Timisoara Sud este unul separativ, care nu permite amestecul diferitelor categorii de ape. Apa pluviala Apele pluviale, evacuate in reteaua de canalizare trebuie sa se respecte valorile max. admisibile conform H.G.188/2002, modificata prin HG 352/2005 NTPA 001, urmatorii parametrii: Tabel 35 67
> Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a | | | POR TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM S,A, Indicator ant Temperatura 35'C pH 65-85 Materii in suspensie 60 Substante extractibile cu solventi organici 200 Consum chimic de oxigen 125 (CCO-Cr) Consum biochimic de oxigen(CBO5) 30 ; Cloruri 500 Rezidiu filtrat la 105 “C 2000,0 Sulfati 600 Plumb 0,5 Cadmiu 0,2 | Crom total 1,0 | Cupru 0,1 | Nichei 05 Mercur 0,05 | Produse petroliere 5 | Scleniu 01 | Arseniu 0,1 | Plumb 0,2 | | Se vor respecta prevederile H.G. nr. 351/2005 , modificata si completata prin HG 1038/2010 privind aprobarea Programului de eliminare a poluarii cu substante chimice. Apa subterana ( Foraje de monitorizare ) Valorile limita pentru parametrii de calitate ai apei sunt cei prevazuti de Legea 458 / 2002 privind calitatea apei potabile, modificata si completata prin Legea 311/2004 si OG 11/2010,ordonanta care transpune prevederile art. 9 "Derogari", art. 13 alin. (3) si art. 15 68
i» Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a em TERMOFICARE COLTERM S.A, Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S-A. "Situatii exceptionale" din Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman. 9.2 Evaluarea situatiei din punct de vedere a respectarii concentratiile de poluanti admisi in gazele de ardere evacuate in mediul inconjurator, incepand cu anul 2016, Directiva 75/2010/CE privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluarii), modifica unele directive printre care si Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor in atmosfera a anumitor poluanti provenind de la instalatii de ardere de dimensiuni mari si Directiva 2008/1/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind prevenirea și controlul integrat al poluarii. Modificarea acestor directive este motivata de necesitate prevenirii, reduceri și, pe cit posibil, eliminarea poluarii provenind din activitatile industriale in conformitate cu principiul „poluatorul platește” și cu principiul prevenirii poluarii, fiind necesar sa se stabileasca un cadru general pentru controlul principalelor activitati industriale, acordand prioritate interventiilor la sursa, asigurand o gestionare prudenta a resurselor naturale și tinand seama, atunci cand este necesar, de situatia economica și de caracteristicile locale specifice ale locului unde se desfașoara activitatea industriala. Abordarile diferite pentru controlarea, in mod separat, a emisiilor in aer, apa sau sol pot favoriza trecerea poluarii de la o componenta a mediului la alta, mai degraba decat protectia mediului in ansamblu, a condus la necesitatea de a se prevadea o abordare integrata de prevenire și control al emisiilor in aer, apa și sol, de management al deșeurilor, de eficienta energetica și de prevenire a accidentelor de mediu. Totodata, aceasta va contribui la crearea unor conditii de concurenta echitabile in Uniune prin alinierea cerintelor legate de performantele de mediu. In conformitate cu aceasta directiva au fost stabilite pentru instalatiile care intra sub incidenta Directivei 2003/87/CE, de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de sera in cadrul Comunitatii, incepand cu anul 2018, noi valori limita pentru emisiile directe de gaze cu efect de sera specificate in anexa | la respectiva directiva. La art.30 alin(2), Directiva prevede ca toate autorizatiile acordate instalatiilor care cuprind instalatii de ardere carora li s-a acordat o autorizatie inainte de 7 ianuarie 2013 sau ai caror 69
Sb Actualizarea strategiei de alimentare cu d COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a tem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S-A, operatori au depus o solicitare completa de autorizare inainte de data respectiva, cu conditia ca astfel de instalatii sa fie puse in functiune cel tarziu la 7 ianuarie 2014, includ conditii care au drept obiectiv garantarea faptului ca emisiile in aer provenind de la aceste instalatii nu depașesc valorile limita de emisie prevazute in anexa V partea 1. Valorile maxim admise(VLE) conform prevederilor Anexa V partea 1 pentru poluantii emisii de instalatiile mari de ardere din CET Centru sunt Tabel 36 VLE:(la:un VLE (laun continut.de. 3 cortina a o continut de 3 % % 02 in 9 ; 02 in gazele 02:in gazele gazele reziduale) Substanta reziduale) reziduale) : 4 Putere termica conform conform conform art.40 poluantă NSE iei a din : Directivei Directivei Directivei 2010/75/CE STERE 2010/75/CE "(mg/Nmc) Saze naturale Mixt(multiplu) a : păcură IMA 1 si IMA 2 Pulberi 5 mg/Nmc Cosurile 4 si 5 soz 35 mg/Nmc Focar alimentat cu gaze naturale NOx 100 mg/Nme 58,1 MWt IMA 3, IMA 4 si pulberi 5 mg/Nmc 25 mg/Nmc Valoarea maxim admisa se IMA 5 calculeaza (ardere gaze conform art.40 natutale si din Directivei pacura) 2010/75/CE 116,3 MW S02 35 mg/Nmc 250 mg/Nmc | Valoarea maxim admisa se calculeaza conform art.40 din Directivei 2010/75/CE NOx 100 mg/Nmc 200 mg/Nmc | Valoarea maxim admisa se calculeaza 70
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dea TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 conform art.40 din Directivei 2010/75/CE Din analiza comparativa a valorilor limita ce trebuie respectate pana la 31.12.2015 si cele care sunt prevazute in Directiva 2010/75/CE pentru aplicare incepand cu anul 2018, rezulta ca la CAF 1 si 2 de 50 Gcal/h, care ard numai gaze naturale, valoarea limita a concentratiei de NOx scade de la 300 mg/Nmc la 100 mg/Nmc; Pentru CAF 3,4,(CAF 5 nu se regaseste in autorizatia integrate de mediu) de 100 Gcal/h, in cazul arderii gazelor naturale scade de asemenea valoarea concentratiei NOx admisa de la 300 mg/Nmc. la 100 mg/Nmc, iar in cazul arderii pacurii scad valorile maxim admise pentru concentratia de SO2 de ia 1700 mg/Nmc la 250 mg/Nimc, iar valoarea concentratiei de NOx scade de la 450 mg/Nmc la 200mg/Nmc. Din situatia prezentata rezulta ca incepand cu anul 2016 nici un cazan de apa fierbinte (CAF) nu se mai conformeaza cerintelor , motiv pentru care s-a solicitat si obtinut includerea acestor cazane(CAF-uri) in Planului National de Tranzitie, astfel ca pentru perioada . 31.12.2015-01.07.2020 , aceste cazane respecta valorile limita .In aceasta situatie rezulta ca pana in anul 2020 trebuie sa se execute lucrari de conformare si anume: - reabilitare/adaptarea arzatoarelor pentru arderea gazelor naturale pentru obtinerea concentratiei NOx admise. - pentru reducerea concentratiei de S02, datorita valorii investitiei si a consumurilor de utilitati aferente unei desulfurari, singura solutie viabila este inlocuirea pacurii, care oricum este un combustibil de rezerva care se consuma numai cand este scazuta presiunea gazelor naturale, cu combustibil lichid usor(CLU) cu continut de S< 0,2% si continut de N2<0,2%. In acest sens in ultimii ani nu s-a mai achizitionat pacura. Valorile maxim admise(VLE) conform prevederilor Anexa V partea 1 pentru poluantii emisii de instalatiile mari de ardere din CET Timisoara Sud sunt: Tabel 37 Valori limita emisie Valori limita Valori limita (la un continut de emisie (la un conform tors | | 6% OZin gazele | continut de 3% |. Directivei p reziduale) 02 in gazele 2010/75/CE conform Directivei reziduale) art.40 71
i Actualizarea strategiei de alimentare cu 4 COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a f m TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM S.A 2010/75/CE lignit conform Directivei 2010/75/CE Gaze naturale Mixt(multiplu) IMA 6 Pulberi 25 mg/Nmc 5 mg/Nmc Valoarea maxim admisa Pt =244,2 se calculeaza MWt conform art.40 din Directivei 2010/75/CE S02 250 mg/Nmc 35 mg/Nmc | Valoarea maxim admisa se calculeaza conform art.40 din Directivei 2010/75/CE NOx 200 mg/Nmc 100 Valoarea maxim admisa se calculeaza conform art.40 din Directivei 2010/75/CE mg/Nmc In cazul CET Timisoara Sud , IMA &(cazane de abur nr.1,2,3) se conformeaza valorile limita pentru concentratiile de NOx si SQ2, dar instalatiile de ardere aferente IMA 7(CAF 1 si 2) nu se incadreaza in valorile limita admise , fiind necesare lucrari pentru conformare. , Pentru executarea lucrarilor de denoxare si desulfurare , valoarea acestor lucrari coroborat cu marimea consumului de energie termica care va scadea permanent in urma masurilor de izolare termica a cladirilor, nu se justifica executarea de lucrari de conformare decat la un singur cazan de apa fierbinte si anume CAF1.In prezent ,ambele cazane de apa fierbinte sunt retrase din exploatare deoarece nu respecta concentratiile admise pentru NOx si S02 si nu s-a obtinut derogare , conform art.33 alin.91) lit. a. din Directiva 2010/75/CE atunci cand” operatorul instalatiei de ardere se angajeaza, printr-o declaratie scrisa transmisa autoritatii competente pana la 1 ianuarie 2014, sa nu mentina in functiune instalatia mai mult de 17 500 de ore de functionare incepand cu 1 ianuarie 2016 și pana la 31 decembrie 2023". 72
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a wm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 » COLTERM S.A 9.3 Actiuni si lucrari ce trebuie implementate pentru incadrarea in normele de mediu privind emisiile in aer. Pentru conformarea instalatiilor mari de ardere la cerintele Directivei 2010/75/CE trebuie intreprinse urmatoarele actiuni: - In CET Centru este necesara realizarea pana la inceputul anului 2020 a lucrarilor de reabilitare/modificare arzatoare la cel putin 2 CAF-uri , daca se realizeaza masurile de preluare integrala a sarcinii termice pe CET Sud, sau pe 3 CAF-uri daca nu se realizeaza aceste masuri ;cea de a doua masura trebuie sa fie inlocuirea combustibilului de rezerva pacura cu CLU. - in CET Sud, trebuie reabilitat CAF 1 pentru a raspunde cerintelor de mediu legale. 9.4 Tinte de reducere a emisiilor de COZ in perspectiva anului 2050. „Foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitiva cu emisii scazute de dioxid de carbon pana in anul 2050” reprezinta o foaie de parcurs cu privire la actiunile pe care UE ar putea sa le intreprinda pana in 2050 pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de sera in concordanta cu obiectivul convenit de 80-95%. Reducerile sectoriale pana in anul 2050 sunt prezentate in tabelul urmator. Tabel 38 = Reduceri de GES, = An comparativ cu 1990 2030 * An2050 = Total: din care pe = intre -40 = intre -79 si sectoare: si = -82% = -44% . = Energie = intre -54 = intre -93 si si = -99% = -68% = industrie = intre -34 = intre -83 si 73
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a £ wm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S,A si = -87% = -40% LL = Transporturi(inclusive = intre = intre -54 si emisiile de CO2 din +20 si = -67% aviatie, cu exceptia -9% emisiilor produse de transportul maritim) = Locuinte si servicii = intre -37 = intre -88 si si = -91% = -53% = Analiza efectuata de Comisia Europeana arata ca sectorul energiei electrice poate elimina aproape in totalitate emisiile de COz pana in 2050. COM(2011) 885 final — Perspectiva energetica 2050 analizeaza scenarii de decarbonizare a sistemului energetic. Conform acestui document, sistemul de generare a energiei electrice trebuie sa sufere modificari structurale si sa atinga un nivel de decarbonizare semnificativ inca din 2030 (57-65 % in 2030 si 96-99 % in 2050), iar locuintele trebuie sa ajunga la consum “Zero”, cheia fiind cresterea eficientei energetice a cladirilor noi si a celor existente. Comisia Europeana considera ca ar trebui sa devina norma — „cladirile cu consum de energie aproape de zero” si de asemenea apreciaza ca locuintele ar putea produce mai multa energie decat consuma. Aceste deziderate se pot realiza cu cheltuieli mari de capital, care in prima etapa vor determina preturi ale energiei mai ridicate(pana in anul 2030), dar ulterior acestea se vor reduce. In esenta, scenariile analizate conduc la inlocuirea filosofiei actuale de producere a energiei cu combustibili scumpi cu o alta care sa presupuna tehnologii(investitii) mari, dar care pe masura amortizarii pot asigura preturi mai scazute ale energiei, dar si o alimentare in conditii de siguranta si durabilitate. CE considera ca trebuie reduse la minim investitiile in bunuri care presupun emisii importante de carbon in urmatoarele doua decenii. In aceste conditii, rezulta ca si in cadrul Municipiului Timisoara eforturile trebuie indreptate care economia de energie termica, prin reabilitarea cladirilor, reabilitarea retelelor termice si utilizarea de resurse regenerabile. 74
| COLTERM S.A, Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 10, CONDITII ŞI RESTRICTII iN STABILIREA STRATEGIEI LOCALE DE ALIMENTARE CU CALDURA 10.1.Dificultati cu care se confrunta sistemele de alimentare centralizata cu energie termica (SACET) din Romania Dificultatile principale cu care se confrunta in prezent sistemele de alimentare centralizata cu energie termica (SACET) din Romania sunt : eliminarea subventiilor anuale pentru energia termica acordate de la bugetul de stat; pierderile termice ale cladirilor (doar 3%-4% din blocuri au fost reabilitate), conduc la un consum anual ridicat de energie termica; costurile pentru energia termica care sunt platite de familii pe o perioada scurta de timp (din octombrie pana in aprilie) şi care reprezinta o pondere importanta asupra bugetului unei familii pe timpul iernii; lipsa resurselor financiare private pentru continuarea modernizarii incepute la nivelul sistemelor de alimentare cu energie termica; evolutia costurilor resurselor primare, determina necesitatea ca pentru SACET sa fie luate in considerare resursele energetice locale (utilizarea tuturor energiilor locale posibile, biomasa, biogazul, energia termica obtinuta in urma procesarii deşeurilor, recuperarea energiei termice, energia geotermala, etc. implementarea incorecta a schemei de sprijin pentru energia electrica produsa in cogenerare de inalta eficienta, datorita metodei de calcul folosite de ANRE la dimensionarea schemei de sprijin. Aspectele criticabile referitor la aceasta metoda sunt: - nu exista prevederi privind subcompensare, adica atunci cand costurile inregistrate in mod real de catre producator depaşesc veniturile estimate a fi obtinute din Vanzarea celor doua produse(energie electrica si termica) la preturi reglementate, operatorul inregistreaza pierderi in mod cert; deci reglementatorul ANRE nu a prevazut masuri reparatorii asa cum procedeaza in situatia unei supracompensari cand valoarea stabilita ca supracompensare se dimineaza in anul urmator. Deci, in situatia precizata nu poate fi vorba despre o schema de sprijin care conduce la inregistrarea de catre producatori de pierderi. Drept consecinta, nu se promoveaza investitii in domeniul cogenerarii, care in conformitate cu reglementarile europene si interne trebuie sprijinita. 75
EI Actualizarea strategiei de alimentare cu j COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM S.A. - ANRE a stabilit ca biomasa se asimileaza cu combustibilul solid, iar biogazul cu gazele naturale alimentate din reteaua de distributie, precum si faptul ca cele doua scheme de sprijin, regenerabile şi cogenerare de inalta eficienta nu pot fi accesate in acelaşi timp. Daca luam in considerare faptul ca investitia specifica a unei unitati de cogenerare pe baza de biomasa este de 2 — 4 milioane de £/MWe, este exclus ca un astfel de proiect sa fie sustenabil doar cu schema de sprijin pentru cogenerarea de inalta eficienta, - ANRE nu a facut o diferentiere in functie de tipul combustibilului solid — huila versus lignit. Pentru comparatie, pretul huilei era de 15,5 [MWh putere calorifica inferioara(PCI), in timp ce pretul lignitului era de 10,8 &/MWh PCI. - nu a fost facuta nici o diferentiere in ceea ce priveşte puterea instalata a unitatii de cogenerare sau tipul tehnologiei si durata de functionare anuala in conditiile in care dimensionarea instalatiilor de producere se face pentru cel mai mare consum orar din an si anume atunci cand temperatura exterioara este — 12” C(functie de zona climaterica in care este amplasata sursa), dar durata de utilizare a acestei capacitati este de numai circa 100- 700 ore/an, iar datorita diferentei mari de consum intre vara ( apa calda menajera) si iarna(incalzirerapa calda menajera ), raportul fiind intre 1/8 si 1/10 in functie de localitate, face ca echipamentele producatoare de energie termica sa aiba o durata de utilizare de circa 3500- 3800 de ore/an si nu 5000 de ore/na cum a luat in calcul ANRE, astfel ca amortizarea pentru diferenta de ore de functionare ramane neacoperita prin tarifele reglementate. - nu se tine seama de influenta reala a variatiei de pret a combustibililor in tot cursul unui an, care in conditiile in care nu este reglementata si ca atare ajustat bonusul pentru subcompensari, producatorii inregistreaza pierderi. Pentru a proteja consumatorii casnici furnizarea gazelor naturale la consumator in amestec, constituit din cantitati de gaze naturale din productia interna curenta/inmagazinare şi de gaze naturale din import curent/inmagazinare, amestecul este stabilit distinct pentru urmatoarele categorii de consumatori, dupa cum urmeaza: a) pentru consumatorii casnici şi producatorii de energie termica, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizata la producerea de energie termica in centralele de cogenerare şi in centralele termice destinata consumului populatiei, structura amestecului de gaze naturale va fi stabilita lunar de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei - ANRE; 76
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a ee TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 LCOLTERM S.A b) pentru consumatorii noncasnici de gaze naturale, inclusiv producatorii de energie termica, pentru cantitatea de gaze naturale utilizata în centralele de cogenerare pentru producerea energiei electrice şi a energiei termice care nu e destinata consumului populatiei, structura amestecului de gaze naturale se determina lunar de Operatorul de piata organizat in cadrul Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale "Transgaz" S.A. Mediaş, pentru acoperirea integrala şi echilibrata a cererii pietei de gaze naturale. Asa cum se prezinta situatia in cazul cogenerarii, reducerea de procent de import pentru gazele consumate pentru energia termica, reprezinta crestere pentru procentul de import in cosul de consum pentru gazele consumate pentru producerea energiei electrice in cogenerare, ceea ce face ca energia in cogenerare de inalta eficienta sa fie defavorizata. 10.2. Disponibilitatea resurselor primare de energie In Romania Posibilitatilor de acoperire a necesarului de resurse energetice primare in perspectiva trebuie sa pornesca de la situatia actuala a rezervelor certe, corelata cu o estimarea cit mai realista a resurselor potentiale şi in stransa corelatie cu previziunile privind consumul de resurse determinat de cererea de energie finala. Din acest punct de vedere in proiectul de strategie energetica 2011-2035 se fac urmatoarele estimari: Rezervele de lignit pot asigura exploatarea eficienta a lor pentru inca aproximativ 40 ani la un nivel de productie de circa 30 mil. tone/an. In sectorul de extractie a lignitului nivelul de interventie a statului nu exista. Privitor la huila, restrangerea perimetrelor şi inchiderea minelor neperformante a condus la situatia in care numai circa 30% din totalul rezervelor geologice de huila se mai regasesc in perimetrele aflate in concesiunea CNH-SA. Intervenția statului prin acordarea de subventii nu se mai poate face decat pana in anul 2018 şi conditionat de aplicarea stricta a unui program de inchidere a minelor care genereaza pierderi. Aceasta cerinta a Uniunii Europene de eliminare a subventiilor, coroborat cu evolutia costurilor de productie, costurile suplimentare cu emisiile de CO2 ,va conduce la reducerea tot mai accentuata a competitivitatii huilei din productie interna şi deci la restringerea semnificativa a productiei. Zacamintele din Romania sunt situate in conditii geo-miniere complexe, iar caracteristicile mineralogice, ce influenteaza calitatea se situeaza la limita inferioara. Din punct de vedere 77
» Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A economic şi energetic pentru productia de energie electrica, huila indigena, fara subventii devine sursa marginala. Din tabelul de mai jos privind situatia resurselor nationale de energie primara, rezulta ca ca exceptand sursele energetice regenerabile, lignitul reprezinta singurul purtator intern de energie primara accesibil pentru o perioada de peste 40 de ani, Tabel 39 Resurse Rezerve Perioada estimata de asigurare purtatoare Exploatabile, |. În Productie “Rezerve | Rezerve In de.energie "| Rezerve ' | concesionate | perimetre | “Sa. | geologice | exploatabile Perimetre electrica noi concesionate2) Mil.tone | Mil.tone Mil.tone | Mil.tone |.Ani Ani Ani 1 2 3 4 5 6=2/5 7=3/5 8=4/5 Carbune Huila 755 105 2,5 229 *) Lignit 490 445 1045 3,0 47 15 30 Titei 74 45 14 Gaze 185 10,5 15 naturale” Sursa:Strategie energetica 2011-2035-proiect Nota: 1) exclusiv gaze naturale, exprimate in mid. m3; 2) durata de acordare a unei concesiuni este de cel putin 2 ani; *) depinde de evolutia reglementarilor Cornisiei Europene in domeniu. Conform estimarilor Agentiei Nationale a Rezervelor Minerale rezervelor nationale de titei şi: gaze naturale din Romania pana in anul 2020 vor evolua dupa cum urmeaza: Tabel 40 Anul Titei(milioane tone) naturalete mc) 2016 41 101 2017 38 95 2018 34 89 2019 31 83 2020 28 7 Premise avute Datorita epuizarii Datorita epuizarii in zacamintelor, zacamintelor, 78
Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 COMPANIA LOCALĂ DE wa TERMOFICARE COLTERM S.A. | COLTERM S.A, vedere in productia de titei productia de cadrul poate inregistra gaze poate inregistra estimarii scaderi anuale de 2- | scaderi anuale de 2 - 4%. 5%. Gradul de inlocuire a | Gradul de inlocuire a rezervelor exploatate | rezervelor exploatate nu va depaşi 15 - nu va 20% depaşi 15 - 30% Sursa:ANRM Din cele prezentate rezulta faptul ca acoperirea cererii de energie primara in Romania va fi posibila prin creşterea utilizarii surselor regenerabile de energie şi prin importuri de energie primara — gaze, titei, Gradul de dependenta de importuri va depinde de descoperirea de noi resurse interne exploatabile, de gradul de utilizare a surselor regenerabile si de implementarea masurilor de creştere a eficientei energetice. Fata de evolutia rezervelor de surse energetice primare , structura actuala a consumului de combustibil in sursele de producere a energiei termice si electrice din Sistemul de alimentare cu caldura al Municipilui Timisoara este sustenabil si in perspectiva. 10.3 Evolutia preturilor combustibililor din tara si de pe piata externa Pentru evolutia preturilor combustibililor, in proiectul de modificare a strategiei energetice la nivelul Romaniei, s-au stabilit scenarii posibile şi nu prognoze analitice absolute pentru preturi, datorita dificutatilor majore de a face predictii in acest domeniu . Astfel, evolutia preturilor combustibililor fosili s-a raportat la pretul lignitului care este mult mai usor de estimat. Pretului lignitului are o evolutie minima rezultata din analiza factorilor de specialitate privind posibilitatile de eficientizare a productiei şi o evolutie in care se mentin conditiile actuale de productie. Pentru combustibilii din import, huila energetica, gaze naturale şi titei s-au avut in vedere evaluarile INCE —august 2010 şi ale International Energy Outlook — US EIA 2010. 79
tb Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a wm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM S.A. Pretul relativ fata de lignit (ipoteza minima) a combustibililor fosili se extimeaza ca va avea urmatoarea evolutie: Tabel 41 An 2015 2020 | 2025 2030 2035 Comb. Lignit minim 1 1 1 1 1 Lignit maxim 1,32 1,56 1,65 1,65 1,64 Carbune import | 2,32 2,81 2,86 2,91 2,98 minim Carbune import | 2,52 3,31 3,31 3,3 3,32 maxim Gaze naturale 4,43 6,43 6,37 6,27 6,25 minim Gaze naturale 5,04 7,32 7,26 6,87 7,12 maxim Pacura 4,65 5,83 |5,78 5,71 5,67 Sursa: Strategia energetica 2011-2035-proiect Indiferent de modul in care practic se vor realiza sau nu aceste scenarii de crestere a preturilor combustibililor , o certitudine o reprezinta faptul ca pretul gazelor naturale din tara va trebui, conform solicitarilor UE sa creasca pana la nivelul pretului gazelor din import, ceea ce reprezinta o liberalizare totala si reala a pietii gazelor; astfel pretul gazelor naturale va creste . Referitor la evolutia preturilor combustibililor utilizabili in Timisoara pentru producerea de energie termica si electrica rezulta urmatoarele concluzii: - Lignitul reprezinta in perioada analizata cel mai ieftin combustibil (raportat la unitatea de energie continuta)comparativ cu ceilalti combustibili; - Gazele naturale vor ramane cel mai scump combustibil, dar produce cel mai redus impact asupra mediului in comparatie cu ceilalti combustibili fosili şi asigura cel mai ridicat randament pentru productia de energie electrica si termica; Diferenta mare de pret intre carbune si gaze naturale nu poate fi compensata din diferente de randament si cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera decat in situatia in care pretul 80
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a £ m TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A, certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera ar depasi 50 Euro/t C02, comparativ cu circa 6 Euro/t CQ2, cit este in prezent. Deci ,si evolutia pretului combustibililor confirma mentinerea structurii de combustibil actuala pentru sursele de producere a energie termice in Municipiul Timisoara. In scopul eficientizarii sistemului de alimentare cu caldura in municipiul Timisoara, urgenta o reprezinta implementarea masurilor de crestere a eficientei energetice pe intreg lantul si anume, izolarea termica a cladirilor, reabilitarea sistemelor interne de consum caldura pentru incalzire si apa calda menajera din locuinte, viabila fiind alimenatrea pe orizontale si contorizarea individuala, reabilitarea sistemelor de distribuite, puncte termice si retea primara de transport a energiei termice, Din punct de vedere al surselor de producere a energiei termice , este necesara realizarea lucrarilor care sa permita producerea integrala a energiei termice in CET Sud, precum si cresterea cantitatii de energie electrica produsa in cogenerare pentru care trebuie solicitat bonus. Pentru ca nu mai este permisa incinerarea deseurilor in Timisoara, deseurile se pot utiliza numai pentru procesare sau prin procesul de piroliza a acestora se pot obtine gaze combustibile care pot fi arse in oricare cazan din CET Sud(cazan de abur sau/si cazan de apa fierbinte). Solutia optima va rezulta în urma unui studiu de fezabilitate si in urma analizei si punctului de vedere al proiectantului cazanelor de abur referitor la posibilitatea coincinerarii deseurilor . 10.4 Surse energetice regenerabile In cadrul pachetului „Schimbari climatice”, Uniunea Europeana şi-a declarat intentia de a intensifica eforturile pentru stoparea incalzirii globale printr-o politica energetica bazata pe conceptul de dezvoltare durabila. In acest context, in luna aprilie 2009, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au adoptat o noua directiva privind promovarea utilizarii energiei din surse regenerabile - Directiva 2009/28/CE. Noua Directiva cunoscuta şi sub denumirea Directiva RES stabileşte un cadru comun pentru promovarea energiei din surse regenerabile (SRE) pentru atingerea obiectivului global de 20% SRE in consumul de energie al UE in anul 2020. Acest obiectiv este in conformitate cu obiectivul comunitar „20-20-20”, respectiv realizarea la nivelul anului 2020: -20% - scaderea nivelului gazelor cu efect de sera, +20% - creşterea eficientei energetice şi +20% - ponderea SRE in mixul energetic comunitar. 81
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a d TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 = Obiectivul global privind ponderea SRE in mixul energetic comunitar include energia electrica produsa din SRE, incalzirea şi racirea cu SRE, precum şi combustibilul produs din SRE utilizat in transporturi, Obiectivele individuale pentru fiecare stat membru au rezultat prin transpunerea obiectivului comunitar de 20% printr-o alocare echitabila şi adecvata care ia in considerare diferentele inregistrate in anul de baza 2005 şi potentialele SRE ale statelor membre, inclusiv nivelul existent al energiei din surse regenerabile şi al mixului energetic. Pentru a realiza mai uşor obiectivele prevazute in Directiva RES, trebuie sa se promoveze şi incurajeze eficienta energetica şi economia de energie. Pentru Romania obiectivul global pentru anul 2020 este de 24%, Romania a implementat inca din noiembrie 2005 un sistem de promovare pentru producerea de energie electrica din surse regenerabile de energie, respectiv sistemul de cote obligatorii combinat cu tranzactionarea de certificate verzi pe piata de certificate verzi (CV). Certificatele verzi emise producatorilor acreditati de catre ANRE pentru a beneficia de sistemul de promovare se tranzactioneaza pe piata de certificate verzi, care contine doua componente, respectiv piata centralizata a certificatelor verzi şi piata contractelor bilaterale a certificatelor verzi. Ambele piete sunt administrate de OPCOM — Operatorul comercial al pietei de energie electrica, participarea la piata de CV facandu-se în baza conventiilor de participare incheiate intre administratorul pietei şi participantii la piata. Tranzactionarea certificatelor verzi pe cele doua piete se face la preturi stabilite in mod concurential, respectiv pretul de inchidere al pietei de certificate verzi al tranzactiilor lunare şi preturile liber negociate in contracte bilaterale intre producatori, detinatori de CV şi furnizorii de energie electrica care potrivit legii trebuie sa achizitioneze anual o cota obligatorie de CV stabilita de catre ANRE. Numarul participanti la piata CV a crescut semnificativ - de la 63 in 2007, la 92 la sfarşitul anului 2011,la 346 in luna octombrie 2016, cu o creştere mai accentuata in ultima perioada, ca urmare a intrarii in vigoare a noului sistem de promovare a energiei electrice din surse regenerabile care acorda producatorilor un numar mai mare de CV pentru 1 MWh produs. Puterea instalata in centralele electrice care beneficiaza de CV a crescut, de asemenea, mai semnificativ in ultima perioada, ajungand de la 21 MW in 2005, la 561 MW instalati la sfarşitul anului 2010. Si la 5127 MW in anul 2016. De mentionat este şi faptul ca energia 82
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a 4 m TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A. electrica produsa pe MW instalat a crescut semnificativ ca urmare a instalarii de capacitati de producere cit mai eficiente — de la 368 MWh/MW la 1205 MWh/MW. Trebuie avut în vedere faptul ca majoritatea puterii instalate este in energie eoliana a carui factor de capacitate variaza in Romania intre 19-25%. Numarul de CV a evoluat in perioada 2005 - 20186 proportional cu energia electrica, deoarece sistemul initial de promovare prevedea 1CV/1MWh; incepand cu decembrie 2011 se aplica noul sistem de promovare, diferentiat pe tip de sursa regenerabila utilizata. Daca initial toate CV erau tranzactionate pe piata centralizata, in timp, piata contractelor bilaterale devine tot mai importanta, ca urmare a dorintei de stabilitate mai mare pe care o ofera aceasta piata, ajungand la cca. 78% in anul 2011 si 91% in anul 2016.. Pretul la energia electrica are doua componente: pretul energiei electrice şi pretul CV, In sistemul initial de promovare a productiei de energie electrica din surse regenerabile, energia electrica se vindea la pret reglementat, fapt reflectat in mentinerea valorii acestei componente. In ceea ce priveşte CV, ca urmare a cererii de CV mai mare decat oferta, aceste au fost vandute la valoarea maxima stabilita de lege. In anul 2010 pretul final primit de un producator de energie electrica din surse regenerabile a fost de 86,35€/MWh, unul din cele mai mari preturi la nivelul UE, chiar inainte de intrarea in vigoare a noului sistem de promovare. Deoarece, in sistemul initial de promovare cotele anuale au fost supradimensionate, s-a ajuns ca la nivelul anului 2010 deşi cota obligatorie era de 8,3%, cea realizata sa fie de 1,57%. Cu toate acestea, Romania şi-a realizat tinta nationala de 33% energie electrica produsa din surse regenerabile in consumul final de energie electrica, ca urmare a contributiei importante pe care a avut-o energia hidro produsa in capacitatile care nu beneficiaza de CV. Daca la nivelul anului 2006 un furnizor trebuia sa cumpere 1 CV pentru 2730 MWh energie electrica furnizata, in timp, aceasta valoare a scazut considerabil, ajungandu-se ca in anul 2010 un furnizor sa cumpere 1 CV la fiecare 65 MWh de energie electrica furnizata consumatorilor finali, iar in anul 2016 , cota a fost . de 0,317 certificate verzi/MWh, conform Ordin ANRE nr. 183/2015 si 0,320 certificatii verzi/MWh in anul 2017, conform Ordin ANRE 119/2016 Impactul aplicarii sistemului de promovare asupra utilizarii resurselor regenerabile asupra pretului la consumatorul final incepe sa fie din ce in ce mai mare; astfel in anul 2005 a 83
-L Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dex TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A. inregistrat o valoare extrem de mica de 0,026 lei/MWh, in timp ce in 2010 a ajuns la 3,552 lei/mWh, iar in anul 2018, conform cotei de certificate verzi stabilite de ANRE si pretul de 132,4 lei/CV realizat pe piata contractelor bilterale, rezulta o valoare de 41,98 lei/MWh. Sursele regenerabile de energie din Romania au un potential teoretic important. Potentialul utilizabil al acestor surse este mult mai mic, datorita limitarilor tehnologice, eficientei economice şi a restrictiilor de mediu. Potentialul national al surselor regenerabile din Romania se prezinta astfel: Tabel 42 Sursa de Potentialul Echivalent rio | area | dana | - Anat tep) Energie solara -termica 60x 10'6j 1443,0 Energie termica -voltaic 1200GWhn 103,2 Energie electrica Energie hidroelectrica, din care -sub 10 MW 40.000GWh 2440,0 Energie 6.000 GWh 516 electrica Biomasa si 318x 10*GJ 7597 Energie biogaz termica Energie 7x10'GJ 167 Energie geotermala termica Sursa : Planul National de Actiune in Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER) — 2010 Harta repartizarii potentialului de surse regenerabile disponibile pe teritoriul Romaniei se prezinta astfel: 84
Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 UKRAINE BULGARIA Sursa: MEF - 2007 Legenda: 1. Delta Dunarii (energie solara); li. Dobrogea (energie solara şi eoliana); Moldova (campie si podiş - microhidro, energie eoliana şi biomasa); IV. Muntii Carpati(IVT — Carpatii de Est; IV2 — Carpatii de Sud; IV3 — Carpatii de Vest ( biomasa, micrahidro); V. Podişul Transilvaniei (microhidro); VI. Campia de Vest (energie geotermala); VIL Subcarpatii(VII1 — Subcarpatii Getici; VII2 — Subcarpatii de Curbura; VII3 — Subcarpatii Moldovei:biomasa, microhidroj; VIII. Campia de Sud (biomasa, energie geotermala şi solara). De precizat ,ca exceptand centralele hidroelectrice mari, costurile de capital pentru realizarea investitiilor si costurile de producere a energiei electrice in unitati ce utilizeaza surse regenerabile sunt superioare celor aferente utilizarii combustibililor fosili. Stimularea utilizarii acestor surse şi atragerea investitiilor in unitati energetice ce utilizeaza surse regenerabile se realizeaza prin mecanisme de sustinere, in conformitate cu practica europeana, mecanisme care totusi conduc, asa cum s-a precizat mai sus la creşterea pretului energiei electrice la consumatorul final. Tinand seama de potentialul resurselor regenerabile sau asimilate acestora si care pot fi utilizate cu costuri de investiti rezonabile, in zona Municipilui Timisoara si care trebuie utilizate energetic pentru producerea energiei termice sunt deseurile municipale în variantele prezentate mai sus si anume procesare daca tehnic cazanele existente permit acest lucru sau piroliza deseurilor. Pentru energia electrica produsa din deseuri in orice tip de instalatie se primesc certificate verzi, conform legii 139/2010 privind modificarea si 85 i i | | [ i i | |
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a 4 = TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A, completarea legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din din surse regenerabile de energie, astfel ca energia electrica va putea fi vanduta cu usurinta in profit pe oricare dintre pietele de energie din Romania. 10.5 Piata de energie electrica Piata de energie electrica reprezinta cadrul orgazitional in care se tranzactioneaza energia electrica si serviciile asociate, Scopul pietei de energie electrica este de a crea un mediu competitiv al activitatii de comercializare a energiei electrice si stabilirea unui pret al energiei electrice care sa tina seama de cerere si oferta. Energia electrica livrata din CET Sud se vinde in piata de energie ce se descrie in continuare. 10.5.1. Structura pietei de energie electrica din Romania Piata de energie electrica din Romania, are doua componente si anume : piata regiemementata si piata concurentiala, cresterea ponderii pietei concurentiale s-a produs gradual, prin participarea a cat mai multi participanti, producatori, furnizori si clienti finali pe aceasta piata. Din punct de vedere al tranzactiilor efectuate, structura pietei de energie electrica din Romania este urmatoarea Y Piata angro de energie electrica — piata in care energia electrica este achizitionata de furnizori de la producatori sau de la alti furnizori, in vederea revanzarii; Y Piata cu amanuntul de energie electrica - piata in care energia electrica este cumparata de clienti de la furnizori sau producatori, in vederea consumului. 10.5.1.1, Piata angro de energie electrica Piata angro cuprinde totalitatea tranzactiilor desfasurate intre participanti, cu exceptia celor catre consumatorii finali de energie electrica. Structura schematica a pietei angro de energie electrica este prezentata in figura de mai jos: 86
Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 Gettracte bilaterale: Pila pan Contrazte i N e Dezechiire CTS5 — operatorul PE pe fiecare echilibrare PRE PE Piata angro de energie electrica se compune din mai multe piete cum ar fi: a) Piata Contractelor Bilaterale (PCB) Pe aceasta piata titularii de licenta sunt liberi sa incheie contracte bilaterale de energie electrica, inclusiv contracte bilaterale de export sau import de energie electrica. Astfel, in functie de modalitatea de tranzactionare, piata contractelor bilaterale se imparte in doua categorii: e Piata centralizata a contractelor bilaterale (PCCB)- piata in care contractele sunt atribuite prin licitatie publica. Pe aceasta piata ofertele sunt nelimitate din punct de vedere al cantitatilor ofertate, perioadelor si termenelor de livrare. Acesta piata este: Y cu modalitate de tranzactionare prin licitatie extinsa(PCCB- LE). Y Cu modalitate de tranzactionare prin contracte de procesare a combustibilului (PCCB-PC); e Piata centralizata a contractelor bilaterale, cu negociere continua (PCCB-NC) — piata in care contractele sunt atribuite printr-un proces combinat de licitatii si negociere, Pe aceasta piata ofertele sunt standardizate din punctul de vedere al puterii ofertate, profilului zilnic al livrarilor si perioadelor de livrare. Contractele de vanzare-cumparare a energiei electrice pot fi: = contracte reglementate, cu continutul minimal stabilit de ANRE. Contractele reglementate se incheie intre producatori si furnizorii consumatorilor captiv; = contracte negociate prin intermediul platformelor de brokeraj intre producatori si 87
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERN S.A furnizori, producatori-producatori sau furnizori-furnizori. Identificarea separata a contractelor incheiate pe platforme de brokeraj s-a facut incepand cu monitorizarea lunii ianuarie 2012, in urma consultarii participantilor la piata de energie; = contracte negociate direct intre producatori - furnizori, producatori -producatori sau furnizori-furnizori; e Piata centralizata a contractelor bilaterale atribuite prin dialog competitiv (PCCB-DC) Aceasta constituie o modalitate de tranzactionare pe piata centralizata a contractelor bilaterale de energie electrica conform careia contractele sunt atribuite printr-un proces combinat de dialog competitiv, licitatie si negociere continua. In acest caz, sesiunea de tranzactionare aferenta PCCB are o a doua etapa in cadrul careia initiatorul sesiunii de tranzactionare stabileste forma finala a ofertei si contractului, exclusiv pretul, pe baza concluziilor dialogurilor, asupra conditiilor contractuale supuse dialogului competitiv, organizate cu fiecare dintre participantii calificati in urma etapei de preselectie. Principiile aplicate pentru tranzactionarea prin dialog competitiv, licitatie si negociere continua, în cadrul modalitatii de tranzactionare denumite PCCB-DC, sunt urmatoarele: Operatorului Pietei Centralizate a Contractelor Bilaterale (OPCCB) defineste produse standard de vanzare si cumparare de energie electrica, caracterizate prin: = -puterea medie orara pe contract: 10 MW; = -durata livrarii: oricat de mare (recomandate fiind durate de livrare mai mari de 1 an); « -profilul zilnic al livrarilor: livrare in banda, livrare la ore de varf de sarcina, livrare la ore de gol de sarcina; Fiecare ofertant initiator isi defineste oferta proprie de vanzare sau cumparare de energie electrica, caracterizata prin: = - durata livrarii (minim un an), = profilul zilnic al livrarilor, = -pretul de deschidere propus si dupa caz, formula de ajustare a pretului dupa primul an de livrare; ofertantul trebuie sa specifice si includa in pret componenta TG a tarifului de transport, corespunzatoare introducerii energiei electrice in retea. Caracteristic acestei piete este incheierea de contracte pe termen lung, care presupun predictibilitate pe termen lung atat pentru vanzator cat si pentru cumparator. 88
_ Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a den TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM $.A, b) Piata pentru Ziua Urmatoare (PZU) Pe aceasta piata se incheie tranzactii orare ferme cu energie electrica activa cu livrare in ziua urmatoare celei de tranzactionare. Piata pentru Ziua Urmatoare are urmatoarele caracteristici: e ziua de tranzactionare este orice zi calendaristica iar intervalul de tranzactionare este ora; e un participant la PZU poate transmite o singura oferta de cumparare si o singura oferta de vanzare pentru fiecare interval de tranzactionare; e ofertele de vanzare/curmparare de energie electrica sunt oferte care pot contine pana la 25 perechi cantitate — pret. Fiecare oferta va indica preturile la care participantul doreste sa cumpere si/sau vanda, in intervalul de tranzactionare specificat; e ofertele pot fi transmise doar in orele de tranzactionare definite in Codul Comercial al Pietii de Energie Electrica(intervalul de la ora 07:00 la ora 20:00) e un sistem informatic va valida/invalida ofertele transmise de participanti » dupa primirea si validarea ofertelor, Operatorul pietii de energie electrica (OPCOM) stabileste pentru fiecare interval de tranzactionare curbele cererii si ofertei. Carntitatile din ofertele de cumparare al caror pret este mai mare sau egal cu Pretul de Inchidere al Pietii reprezinta cantitatile de energie electrica tranzactionate la cumparare. Cantitatile din ofertele de vanzare al caror pret este mai mic sau egal cu Pretul de Inchidere al Pietii reprezinta cantitatile de energie electrica tranzactionate la vanzare. c) Piata intrazilnica de energie electrica . Caracteristicile acestei piete sunt urmatoarele: e Piata intra-zilnica de energie electrica este o piata centralizata care ofera participantilor posibilitatea sa-si imbunatateasca echilibrarea portofoliului pentru o zi de livrare prin tranzactii efectuate in sesiuni desfasurate intre incheierea tranzactiilor pe PZU pentru ziua respectiva de livrare si un anumit interval de timp inainte de inceperea livrarii. e Piata intrazilnica a fost introdusa din luna iulie 2011, pentru dezvoltarea PZU, 89
> Actualizarea strategiei de alimentare cu : COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a qm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM S.A, e Participarea la aceasta piata este permisa tuturor titularilor de licenta de producere a energiei electrice, de furnizare a energiei electrice, de distributie a energiei electrice, de transport si servicii de sistem a energiei electrice, semnatari ai Conventiei de participare la piata intrazilnica. e Pentru vanzarea /cumpararea energiei electrice pe piata intrazilnica se organizeaza licitatii in fiecare zi calendaristica. Cantitatea ofertata poate fi tranzactionata total sau partial functie de conditiile de pe piata si cele propuse prin oferta. + Organizatorul licitatiilor este S.C. Opcom S.A. d) piaţa centralizată pentru serviciul universal (PCSU); La Piaţa centralizată pentru serviciul universal (PCSU) pot participa producatorii si furnizorii de energie electrica, precum si operatorii desemnati de catre ANRE(Autoritatea Nationala de reglemenatre in domeniul Energiei), pentru prestarea serviciilor de furnizor de ultima instant(FUI).Participarea furnizorilor de ultimă instanță la PCSU este obligatorie pentru achizitia energiei electrice destinate acoperii consumului de energie electrica facturat la tarif CPC(componenta de piata concurentiala ) al clientilor finali deserviti in regim de serviciu universal, Prin organizarea pieţei centralizate pentru serviciul universal se urmăreşte implementarea unui mecanism transparent şi concurenţial de achiziţie a energiei electrice de pe piaţa angro de către furnizorii de ultimă instanţă, pentru acoperirea consumului de energie electrică facturat la tarif CPC al clienţilor finali deserviţi în regim de serviciu universal. e) Piata de Echilibrare (PE) Pe piata de echilibrare se tranzactioneaza energie electrica pentru echilibrarea sistemului energetic in timp real si pentru managementul congestiilor din acest sistem. Operatorul pietei de echilibrare (OPE) este organizat in carul Operatorului de Transport si Sistem (OTS - CN Transelectrica SA), prin Dispecerul Energetic National (DEN) si se ocupa atat de programarea energetica a SEN cat si de mentinerea echilibrului dintre productia si consumul de energie electrica din Romania. Operatorul pietii de echilibrare este responsabil si cu inregistrarea participantilor la piata de echilibare, colectarea si verificarea ofertelor, precum si cu realizarea calculelor pentru decontarea tranzactiilor efectuate pe aceasta piata. 90
» Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a wm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A. Piata de echilibrare are o caracterista speciala si anume, este o piata centralizata si obligatorie pentru toti participantii inregistrati la operatorul de transport si sistem, Participantii la piata de echilibare sunt urmatorii: e producatorii licentiati care exploateaza unitati dispecerizabile, e producatorii calificati pentru serviciile de sistem tehnologice, e consumatorii licentiati care dispun de sarcini dispecerizabile, Producatorii sunt obligati sa oferteze pentru incarcare intreaga putere ramasa disponibila, adica neangajata pe alte piete, iar pentru descarcare intreaga putere angajata anterior, adica notificata. Participantii vor cumpara/vinde energie pentru compensarea abaterilor de la valorile angajate ale productiei si ale consumului si pentru rezolvarea comerciala a restrictiilor de sistem. Fiecare participant la piata de echilibrare trebuie sa-si asume responsabilitati financiare fata de Operatorul de Transport si Sistem, pentru toate dezechilibrele fizice care apar intre productia programata si cea realizata, Responsabilitatea echilibrarii se asuma prin intermediul partilor responsabile cu echilibrarea , infiintate de catre Operatorul de Transport si Sistem la solicitarea titularilor de licenta. Pe piata de echilibrare se tranzactioneaza energia de echilibrare corespunzatoare urmatoarelor tipuri de reglaje: Y Reglaj secundar: realizat de catre toate unitatile dispecerizabile calificate pentru reglajul secundar si care sunt sincronizate cu Sistemul Energetic National; Y Reglaj tertiar rapid: realizat de catre toate unitatile dispecerizabile calificate pentru reglaj tertiar rapid sau toate unitatile dispecerizabile sincronizate cu Sistemul Energetic National; Y Reglaj tertiar lent: realizat cu toate unitatile dispecerizabile sincronizate cu Sistemul Energetic National. f) Piata Serviciilor Tehnologice de Sistem Piata centralizata a serviciilor tehnologice de sistem are rolul mentinerii sigurantei in functionare a sistemului energetic national. Aceasta piata se remarca prin: Y este centralizata si operata de Operatorul de Transport si Sistem; Y tranzactionarea se face periodic (anual, lunar, etc); Y este facultativa; Y se realizeaza cu participarea grupurilor energetic calificate sa furnizeze servicii de sistem tehnologice, pe principiul pretului marginal; 91
n Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dea TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 “ ER Y actioneaza rezerve de reglaj secundar, tertiar rapid si tertiar lent (reglajul primar este obligatoriu si gratuit); Y cantitatile de energie achizitionate sunt stabilite de OTS, in functie de reguli tehnice; Y cantitatile achizitionate sunt ofertate numai pe piata de echilibrare. Functionarea pietei centralizate a serviciilor tehnologice de sistem se bazeaza pe prevederile tehnice din Codul Tehnic al Retelei Electrice de Transport si pe prevederile din Codul Comercial al Pietei Angro de Energie Electrica. Serviciile tehnologice de sistem sunt necesare pentru mentinerea starii normale de functionare a SEN sau pentru revenirea rapida la starea normala de functionare in cazul unor perturbatii/avarii. Serviciile tehnologice de sistem sunt: Y reglajul primar de frecventa; Y reglajul secundar frecventa/putere; Y asigurarea rezervei de putere activa pentru: - rezerva turnanta - rezerva de reglaj tertiar rapid - rezerva tertiara lenta - asigurarea puterii reactive in banda secundara de reglaj a tensiunii - producerea/absorbtia de energie/putere reactiva; - participarea la restaurarea SEN la ramanerea fara tensiune — capacitatea de izolare pe servicii proprii a grupurilor energetice si capacitatea acestora de repornire fara alimentarea din sistem. Serviciile tehnologice de sistem se asigura de catre producatorii participantii la piata de energie. Producatorii de energie electrica sunt calificati pentru furnizarea de servicii tehnologice de sistem de catre Operatorul de Transport si Sistem pe baza procedurii operationale de calificare. Procedura stabileste conditiile si modul de desfasurare a calificarii pentru producatori. Reglajul primar de frecventa este reglajul automat, descentralizat, cu caracteristica statica a frecventei, repartizat pe un numar mare de grupuri generatoare, care asigura corectia rapida (in cel mult 30 de secunde) a diferentelor intre productie si consum, la o frecventa apropiata de consemn. 92
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a wm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 Operatorul de transport si de sistem stabileste rezerva de reglaj primar minima care trebuie asigurata de fiecare unitate dispecerizabila. Aceasta trebuie sa fie incarcata automat in mai putin de 30 de secunde la o abatere cvasistationara a frecventei de +200 mHz si trebuie sa poata fi mentinuta in functiune cel putin 15 minute. Asigurarea reglajului primar este o obligatie pentru toti producatorii de energie electrica detinatori de surse dispecerizabile. Reglajul secundar frecventa-putere este reglajul automat, cu ajutorul grupurilor generatoare dispecerizabile calificate, racordate la regulatorul central de frecventa-putere instalat la Dispecerul Energetic National, in cel mult 15 minute, Operatorul de sistem stabileste zilnic, pentru fiecare interval orar valoarea programata a frecventei de functionare in sistem. Aceasta valoare devine valoarea de consemn pentru reglajul secundar de frecventa-putere. Rezerva de reglaj secundar are rolul de a readuce frecventa si soldul SEN la valoarea programata si de a participa la refacerea rezervei de reglaj primar. Asigurarea rezervei de putere activa are rolul de a participa la refacerea rezervei de reglaj secundar si de a echilibra balanta de putere in cazul aparitiei unor abateri de la programul stabilit. Ea se incarca de producatorii calificati, din dispozitia Operatorul de Transport si Sistem , pe durata nelimitata, in timpul maxim corespunzator tipului de rezerva. Rezerva de putere activa are urmatoarele componente: e rezerva turnana, se incarca imediat cu rezerva de incarcare convenita si are rolul de a participa la refacerea rezervei de reglaj primar si reglaj secundar si de a echilibra balanta în cazul aparitiei unor abateri de la programul stabilit de functionare al producatorilor/consumatorilor si se incarca la dispozitia Operatorul de Transport si Sistem si trebuie mentinuta pe durata stabilita de acesta. + rezerva tertiara rapida se incarca in 30 de minute si are rolul de a participa la refacerea rezervei de reglaj primar si reglaj secundar si de a echilibra balanta in cazul aparitiei unor abateri de la programul stabilit. Rezerva tertiara rapida se incarca de catre producatorii calificati la dispozitia Operatorul de Transport si Sistem , pe durata solicitata de acesta. - rezerva tertiara lenta se incarca in 7 ore si are rolul de a reface rezerva minut asigurand echilibrul productie-consum in cazul aparitiei unor abateri previzibile de la programul stabilit. Rezerva tertiara lenta se incarca de catre producatorii calificati la 93
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a i den TERMOFICARE COLTERM S.A, Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S,A, dispozitia Operatorul de Transport si Sistem , pe durata solicitata de acesta. Asigurarea puterii reactive in banda secundara de reglaj a tensiunii este o masura de mentinere a functionarii sigure si economice a instalatiilor de producere, transport si distributie a energiei electrice, precum si a instalatiilor consumatorilor. Stabilirea tensiunii se realizeaza sub coordonarea Operatorul de Transport si Sistem , prin participarea cu instalatii proprii de reglaj a producatorilor, a Operatorul de Transport si Sistem , a consumatorilor, iar in caz de functionare interconectata, prin grija Operatorul de Transport si Sistem a sistemelor electroenergetice vecine pentru reglajul tensiunii in nodurile de granita din retelele acestora. Asigurarea puterii reactive in banda secundara de reglaj a tensiunii se face de catre producatorii clasificati cu grupuri dispecerizabile si care indeplinesc conditiile pentru calificare. Asigurarea restaurarii SEN se face in conformitate cu planul de restaurare a functionarii SEN dupa ramanerea partiala sau totala fara tensiune. In cazul functionarii interconectate, Operatorul de Transport si Sistem realizeaza mpreuna cu ceilalti operatori de sistem coordonarea planurilor de restaurare a functionarii sistemelor energetice participante la interconexiune. Grupurile care participa la acest serviciu de sistem pot sa porneasca fara alimentare cu energie electrica din SEN, ele se pot separa de SEN pe servicii proprii cel putin o ora si debiteaza intr-o statie electrica aflata pe unul din traseele stabilite de Operatorul de Transport si Sistem pentru restaurarea SEN la cadere totala. 10.5.1.2. Piata cu amanuntul de energie electrica Piata cu amanuntul a fost lansata pentru tranzactiile de vanzare-cumparare a energiei electrice catre consumatorii finali. Furnizarea energiei electrice la consumatorii finali consta din: e furnizarea pe piata reglementata - cuprinde toti consumatorii finali care au optat sa continue achizitionarea de energie electrica la tarife reglementate e furnizarea pe piata concurentiala - cuprinde consumatorii finali care au schimbat furnizorul sau care si-au negociat contractele cu furnizorii impliciti care ii alimentau, renuntand la tariful reglementat. 94
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dum TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 Pe piata concurentiala cu amanuntul, furnizorii vand energie electrica clientilor finali prin contracte bilaterale, la preturi negociate sau stabilite prin oferte-tip. In situatia in care unul sau mai multi consumatori raman fara acces la serviciile furnizorului ales sau implicit, cu care au incheiat contracte de furnizare, pentru ca acestuia i-a fost retrasa/suspendata licenta de furnizare, ANRE repartizeaza consumatorii respectivi, catre alti furnizori denumiti „furnizori de ultima optiune” (FUO). La data de 1 iulie a fiecarui an, ANRE desemneaza FUO de energie electrica. Pentru a putea fi desemnat de catre ANRE drept FUO de energie electrica, un furnizor trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele criterii: e sa aiba o cota de piata in ultimul an calendaristic incheiat cel putin egala cu cota minima de piata inregistrata de furnizorii impliciti in aceeasi perioada * sa aiba o cifra de afaceri in anul calendaristic incheiat care sa ii permita sa presteze suplimentar serviciul de furnizare de ultima optiune de energie electrica. Structura pietii cu amanuntul este prezentata in figura de mai jos: PCIE “ Consumatori atimentati în — Consumatori "regim reglementat E Sursa: Pentru deschiderea pietii de energie electrica din Romania s-au parcurs urmatoarele etape din punct de vedere al reglemenatrilor legale: Tabel 43 Hotarare de Guvern Grad de deschidere Plafon consum % anual GWh/an Nr. 1272/2001, publicata 25 100 in M.O. 832/21.12.2001 95
SL Actualizarea strategiei de alimentare cu a COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a £ m TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S,A, Nr. 48/2002, publicata 33 100 in M.0. 71/31.01.2002 Nr. 1563/2003, publicata 40 40 in M.0. 2/12.01.2004 Nr. 1823/2004, publicata 55 40 in M.Q. 1062/16.11.2004 Nr. 644/2005, publicata 83,5 1 in M.O. 684/29.07.2005 Nr. 638/2007, publicata 100 in M.O. 427/27.06.2007 Pana la 31.12.2017 se va realiza liberalizarea integrala a pietii de energie electrica si pentru consumatorii casnici. 10.5.2.Evolutia tranzactiilor pe pietele de energie 10.5.2.1, Piata angro de energie electrica Sintetizand datele din „Raport anual de sinteza a rezultatelor functionarii pietelor centralizate operate de OPCOM-an 2016", -volumele de energie electrica tranzactionate si preturile medii realizate pe principalele componente ale pietei angro si tipuri de contracte, in anii 2015 si 2016 sunt: Tabel 44' Pret mediu Cantitati tranzactionate (lei/MWh) (MWh) An 2015 | An2016 j An 2015 An 2016 Piata de tranzactionare Piaţa Centralizată pentru Contracte Bilaterale - Modalitatea de tranzacţionare PCCB- | 162,41 154,56 | 24.221.929 | 16.817.235 LE - Modalitatea de tranzactionare PCCB- | 162,27 156,01 | 8.938.488 | 15.628.592 NC Piata centralizata a contractelor cu negociere dubla continua a 165,40 contractelor bilaterale (PC-OTC) 156,24 23.240.271 | 39.954.562 Piaţa Centralizată pentru Serviciul 175,93 162,12 6478186 8.629.017 Universal (PCSU) 96
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a tem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A. | Piata pentru ziua urmatoare(PZU) 161,91 149,74 | 22.496.040 | 25.809.568 | Piaţa Intra-zilnică 130,46 126,12 75.780 131,329 Sursa: OPCOM -Raport anual 2016 a)Piaţa Centralizată pentru Contracte Bilaterale Modalitatea de tranzacţionare PCCB-LE Participanţi înregistraţi la PCCB-LE: 358 Număr de participanţi activi [participanţi/an]: 166 Rezultatul tranzactiilor pe aceasta piata in anul 2016 a fost urmatorul: Tabel 45 Volumul Pret mediu ponderat Valoare , Numar de Perioada | tranzactiilor (MWh) contracte | (RON/MWh) | (Eur/MWh) (RON) An 2015 24.221.929 T7 162,41 36,55 3.933.775.750 An 2016 16.817.235 718 156,54 34,85 2.632.591.771 Variatie procentuala Y-30,57 y-7,59 Y-3,61 Y-4,65 Y-33,08 Sursa: OPCOM -Raport anual 2016 Modalitatea de tranzactionare PCCB-NC Participanţi înregistraţi la PCCB-NC: 177 i Număr de participanţi activi [participanţi/an]: 123 | Număr contracte de tip forward tranzacţionate: 15.458 | Evolutia comparativa a tranzactiilor pe acesta piata in anii 2015 si 2016 este prezentata in tabelul de mai jos: Tabel 46 Volumul Pret mediu ponderat Valoare | Numar de i Perioada | tranzactiilor i (MWh) contracte | (RON/MWh) | (Eur/MWh) (RON) An 2015 8.938.488 13.935 162,27 36,46 1.450.413.697 An 2016 | 15.628.592 | 15.458 156,01 34,77 2.438.216.879 Variatie | 4+7485 | A+1093| Y-386 | vY-462 A 168,1 procentuala Sursa: OPCOM -Raport anual 2016 b)Piata centralizata a contractelor cu negociere dubla continua a contractelor | bilaterale (PC-OTC) Participanţi înregistraţi la PC-OTC: 74 e Număr de participanţi activi [participanţi/lună]: 65 97
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a d m TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A, e Evolutia comparativa a tranzactiilor in anii 2015 si 2016 pe aceasta piata este urmatoarea: i Tabel 47 | ! Volumul Pret mediu ponderat Valoare Perioada TME) (RONA) Euin) | RON) | | An2015 [23.240.271] 165,40 37,18 | 3.844.013.091 | An 2016 39.954.562 156,24 34,79 6.242.583.955 ţ procontuala A+7192 | 7554 | Y-642 462,40 | Sursa: OPCOM —Raport anual 2016 | c)Piaţa Centralizată pentru Serviciul Universal (PCSU) e Participanţi înregistraţi la PCSU: 33 Numar de participanti activi 33 Număr contracte tranzacţionate: 4902 Cantitate de energie electrică tranzactionata [MWh]: 8.629.017 Preţ mediu ponderat [lei/MWh]: 162,12 d)Piata pentru ziua urmatoare(PZU) e Participanţi înregistraţi la PZU: 337 e Număr de participanţi activi [participanţi/an]: 283 In tabelul urmator este prezentat rezultatele tranzactiilor pe aceasta piata , comparativ an 2015 si 2016 Tabel 48 mediu mada de Pret Volumul orar Cota inchidere mediu de Valoarea | Perioada | tranzactiilor tranzaction pietii a pietii inchidere tranzactiilor | (MWh) at (%) (RON/MW a pietii (RON) | (MWh/h) h) (Eur/[MWh An 2015 22.496.040 | 2.568,0 42,20 161,91 31,39 275.326.354,52 An 2016 25.809.568 | 2.9382 47,01 149,74 28,08 333.245.203,58 Variatie A+1473% | At1442 | A y-7,52 A+42,02 A+21,04% procentuala % +11,41 % Sursa: OPCOM —Raport anual 2016 Fiind piata cu cele mai volatile preturi prezentam mai jos si preturile pe piata pentru ziua urmatoare in luna iunie 2017, astfel: Tabel 49 Preţuri stabilite-pe Piaţa pentru Ziua Următoare (RON/MWh) 98
Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 Preţ mediu bază (1-24) Pret mediu varf (9-20) Pret mediu gol(1-8; 21-24) 193,99 A0,2% 220,64 5.07% A | 167,34 Y5.58% e) Intra-zilnică e Participanţi înregistraţi la PI: 118 e Număr de participanţi activi [participanţi/lună]: 73 Pentru anul 2016, comparative cu anul 2015, rezultatul tranzactiilor se prezinta conform tabelului de mai jos.. Tabel 50 Volumul Pret , Pret Volumul mec Cota aria mediu de Valoarea Perioada | tranzactiilor tranzaction pietii a pietii inchidere tranzactiilor (MWh) at (%) (RONIMW a pietii (RON) (MWh/h) h) (Eur/fuMWh An 2015 75.780 8,651 0,14 130,46 29,88 10.568.015 An 2016 131.329 14,951 0,24 126,12 42,43 16.562.777 Variatie | A+73,30% | A 72,83% | A Y9,57% y- A+56,73% procentuala +68,29 10,56% Sursa: OPCOM Raport anual 2016 10.5.2.2 Piata reglementata de energie electrica Elementele aferente pietei reglementate, in anii 2015 si 2016, conform rapoartelor anuale ANRE, privind monitorizarea pietii reglementate de energie electrica se prezinta astfel: E Tabel 51 TIP Specifictie An 2015 An 2018 client Pret energie electrică cu taxe(lei/MWh),, din care: 591,86 564,13 Clienti Pret energie electrica fără taxe 422,85 411,56 casnici Contributie pt. cogenerare 16,55 14,96 Certificate verzi 33,12 42,02 Acciza 4,76 4,76 TVA 114,57 90,83 Pret energie electrică cu 574.88 Clienti taxe(lei/MWh) , din care: 597,42 , non- Pret energie electrica fără taxe 429,86 421,71 casnici Contributie pt. cogenerare 17,21 15,30 Certificate verzi 30,35 42,88 Acciza 2,60 2,46 99
» Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a der TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A. TVA 117,40 92,53 Sursa:ANRE-Raport privind rezultatele monitorizării pieţei reglementate de energie electrică în anul 2016 10.5.3 Preturi si tarife 10.5,.3.1 Piata concurentiala si piata reglementata Piata de energie electrica din Romania este compusa din piata reglemementata si piata concurentiala, cresterea ponderii pietei concurentiale realizandu-se gradat, prin asigurarea accesului pentru cat mai multi participanti, producatori, furnizori si clienti finali. Conform legii nr. 123/2012 a energiei electrice si a gazelor naturale, calendarul propus de eliminare a tarifelor reglementate la consumatorii a fost urmatorul: Tabel 52 Data de Procentul din piata | Procentul de achizitie implementare concurentiala(con | din piata sumatori concurentiala(consu necasnici) matori casnici) (%) (%) 01.09.2012 15 - 01.01.2013 300 E 01.04.2013 450 . - 01.07.2013 65 10 01.08.2013 85 10 01.01.2014 100 20 01.07.2014 100 30 01.01.2015 100 40 01.07.2015 100 50 01.01.2016 100 60 01.07.2016 100 70 01.01.2017 100 80 01.07.2017 100 90 31.12.2017 100 100 Piata contractelor bilaterale reglementate Componenta reglementata a pietei angro a continuat sa functioneze si in anul 2016, in scopul alimentarii la tarife reglementate a consumatorilor casnici si a consumatorilor noncasnici care nu au uzat de dreptul de a-si alege furnizorul, precum si pentru acoperirea pierderilor in retele de transport si distributie. Piata cu amanuntul reglementata 100
Actualizarea strategiei de alimentare cu , COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a d TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM S.A. Asemanator cu piata contractelor bilaterale, si PAM a continuat sa functioneze in 2018, atat in regim reglementat cuprinzand toti consumatorii finali care au optat sa continue achizitionarea de energie electrica la tarife reglementate, cat si in regim concurential. 10.5.3.2 Tarife reglementate In prezent tarifele pentru energia electrica livrata consumatorilor finali captivi, tarifele medii pentru serviciile de transport si de distributie si tariful pentru activitatea de administrare a pietei angro sunt stabilite si aprobate de ANRE, pe baza costurilor justificate ale agentilor economici. In cadrul activitatii de stabilire a tarifelor la consumatorii captivi, pe baza prevederilor din Metodologia de calcul necesar stabilirii preturilor si tarifelor reglementate (aprobata prin Ordinul ANRE nr.133/2008), in anul 2012 au fost emise doua ordine ANRE cu privire la tarifele reglementate pentru consumatorii care nu si-au exercitat dreptul la eligibilitate., ordine care au fost abrogate in acelasi an prin Ordin40/2013, care a fost abogat prin Ordin 57/2014, , abrogat prin Ordin157/2014 , abrogat prin Ordin 176/2015 pentru aprobarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă clienţilor casnici care nu și-au exercitat dreptul de eligibilitate, precum şi a condiţiilor de aplicare a tarifelor reglementate şi a tarifelor componenta de piaţă concurențială.. Pentru consumatorii casnici si pentru cei asimilati consumatorilor casnici, tarifele sunt diferentiate pe: + nivele de tensiune: joasa tensiune (0-1 kV inclusiv), medie tensiune (1-110 kV exclusiv); e mod contorizare: contoare cu plata post consum, contoare cu preplata; e Zone orare: zona de zi, zona de noapte; + cu sau fara abonament Pentru consumatorii captivi, altii decat cei casnici si cei asimilati consumatorilor casnici, Y tarifele sunt diferentiate pe nivele de tensiune: inalta tensiune (110 KV si peste), medie tensiune (1-110 kVexclusiv), Y joasa tensiune (0,1-1 kV inclusiv); - ZONe orare: 101 i ţ ţ | |
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a & m TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S-A, - pentru putere exista: zone de varf seara (orele 20-22 pentru lunile aprilie, mai, august si septembrie si orele 17-22 pentru restul anului), zona rest ore (orele 22- 20 pentru lunile aprilie, mai, august si septembrie si orele 22-17 pentru restul anului) - pentru energie exista: zona de varf (orele 7-9 si orele 20-22), zona normala (orele 6-7, 9-20, 22-0) si zona de gol (orele 0-6 ) - durate de utilizare: mica, medie, mare - tip tarif: e A. Tarif binom diferentiat (pentru putere* si pentru energie), » B. Tarif monom diferentiat (pentru energie), e C.Tarif binom simplu (pentru putere* si pentru energie), + D. Tarif monom simplu (pentru energie) *) Puterea maxima aprobata prin avizul tehnic de racordare este de pana la 100 kVA Inclusiv. Pe baza prevederilor din Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de transport al energiei electrice, aprobata prin Ordinul ANRE nr. 60/2007, a fost emis de catre ANRE mai multe ordine si anume ,Ordinul nr. 45/2010,52/2012,96/2013,93/2015,27/2016 si Ordin 48/2017 privind aprobarea tarifului mediu pentru serviciul de transport, a componentelor tarifului de transport de introducere a energiei electrice în rețea (Tc) şi de extragere a energiei electrice din reţea (T_), a tarifului pentru serviciul de sistem și a preţului reglementat pentru energia electrică reactivă, practicate de Compania Națională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A. Tarifele pentru serviciul de transport, pentru serviciul de sistem si pentru serviciile prestate de operatorul pietei centralizate participantilor la pietele administrate de acesta sunt: Tabel 53 U.M Tarif Transelectrica Tarif mediu pentru serviciul de transport a energiei leiMWh | 16,86 electrice Tarif pentru serviciul de sistem, din care 1.05 - componenta de introducere a energiei electrice în | lei/MWh rețea - Tc (lei/MWh) 102
n Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A, Tariful de transport - componenta de extragere a energiei | lei/ MWh 3) 513 electrice din reţea - T, (lei/MWh) ? Tariful pentru serviciul de sistem, din care: leiMWh | 10,50 - pentru servicii funcţionale de sistem 1,11 Pe baza prevederilor din Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distributie a energiei electrice aprobata prin Ordinul ANRE nr. 39/2007 si modificata prin Ordinul ANRE nr.24/2010, in anul 2016 a emis Ordinele 112/2016; 110/2018;111/2016; 108/2016; 109/2016;107/2016.;113/2018, pentru aprobarea tarifelor specifice pentru serviciul de distributie a energiei electrice prestat de operatorii principali de distributie. | Tarifele specifice pentru serviciul de distributie a energiei electrice prestat de operatorii principali de distributie sunt structurate pe nivele de tensiune, astfel: Tabel 54 Tarif specific (lei/MWh) pe nivel de tensiune IT MT JT | Operator principal distributie Societatea 16,80 34,62 | 103,32 Comerciala "Enel Distributie Banat” SA Societatea 18,11 35,99 | 118,74 Comerciala "Enel Distributie Dobrogea” SA Societatea 9,31 28,09 | 104,10 ] Comerciala 103 |
Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 "Enel Distributie Muntenia” SA Societatea Comerciala "E.ON Moldova Distributie” SA 18,13 40,80 122,90 Societatea Comerciala "CEZ Distributie” SA 21,93 41,95 111,97 Societatea Comerciala "Filiala de Distributie a Energiei Electrice Electrica Distributie Muntenia Nord” SA 14,79 33,67 109,35 Societatea Comerciala "Filiala de Distributie a Energiei Electrice Electrica Distributie Transilvania Nord” SA 19,05 41,93 96,73 Societatea Comerciala "Filiala de Distributie a Energiei Electrice 20,63 41,01 103,73 104
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a wm TERMOFICARE COLTERM S.A, Municipiului Timisoara 2016 Electrica Distributie Transilvania Sud” SA 10.5.4. Influenta schemelor de sprijin asupra pretului energiei electrice In Romania se aplica in prezent doua scheme de sprijin care influenteaza pretul energiei electrice la consumatorul final. Acestea sunt urmatoarele: > schema de sprijin pentru promovarea producerii energiei din surse regenerabile de energie, prin sistemul de cote obligatorii combinat cu tranzactionarea certificatelor verzi. Aceasta schema de sprijin se aplica pe o perioada de 15 ani > schema de sprijin pentru promovarea cogenerarii bazate pe cererea de energie termica utila, prin bonusul acordat pentru energia electrica produsa in cogenerare de inalta eficienta. Aceasta schema de sprijin se aplica in perioada 2010-2023. Prima schema de sprijin implica obligatia furnizorilor de a achizitiona certificatele verzi de pe piata de certificate verzi si conduce la cresterea pretului energiei electrice la consumatorul final. A doua schema de sprijin implica o contributie pentru crearea fondului necesar pentru acordarea bonusului, ceea ce conduce de asemenea la cresterea pretului energiei electrice la consumatorul final. 10.5.5 Evolutia pietei de energie electrica spre o piata europeana Comisia Europeana are in vedere crearea unei piete unice de energie electrica. Aceasta va permite tuturor consumatorilor sa isi aleaga liber furnizorii, si tuturor furnizorilor sa isi livreze liber produsele clientilor, inclusiv peste granite in interiorul Uniunii. Piata interna a UE a fost implementata incepand cu anul 1999. Pentru formarea pietei unice au fost emise trei pachete legislative, si anume: > Primul pachet legislativ, care cuprinde Directiva 96/92/CE privind normele comune pentru piata interna de energie electrica > Al doilea pachet legislativ, care cuprinde: e Directiva 2003/54/CE privind normele comune pentru piata interna de energie 105
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM SA. electrica si de abrogare a Directivei 96/92/CE + Regulamentul 1228/2003/CE privind conditiile de acces la retea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrica > Altreilea pachet legislativ, care cuprinde: e Directiva 2009/72/CE, privind normele comune pentru piata interna a energiei electrice, (abroga Directiva 2003/54/CE) e Regulamentul (CE) nr. 713/2009, de instituire a Agentiei pentru Cooperarea Autoritatilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) e Regulamentul (CE) nr. 714/2009, privind conditiile de acces la retea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrica (si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1228/2003) Acest al treilea pachet urmareste: - cresterea independentei operatorilor retelelor de transport, - accesul nediscriminatoriu al consumatorilor si furnizorilor la retelele de distributie, - cresterea independentei autoritatii de reglementare, - infiintarea unui reglementator supranational de energie (ACER), cu scopul de a supraveghea autoritatile nationale de reglementare si de a coordona/armoniza reglementarile existente la nivel national, - accelerarea ritmului de liberalizare a pietelor, inclusiv pentru consumatorii casnici. Comunicarea Comisiei(COM) din 10 ianuarie 2007 „O politica energetica pentru Europa” a subliniat importanta finalizarii pietei interne a energiei electrice si a crearii unor conditii de concurenta echitabile pentru toate intreprinderile din domeniul energiei electrice stabilite in ' Comunitate. Directiva 2009/72/CE privind normele comune pentru piata interna a energiei electrice si de abrogare a Directivei 2003/54/CE stabileste norme comune pentru producerea, transportul, distribuția si furnizarea energiei electrice, precum si dispozitii privind protectia consumatorilor, in vederea imbunatatirii si integrarii pietelor de energie competitive, conectate printr-o retea comuna, in Comunitate. Pentru a grabi formarea pietei unice, CE a emis COM(2011) 658 final — Regulament privind orientari pentru infrastructuri energetice transeuropene si de abrogare a Deciziei nr.1364/2008/CE urmareste integrarea completa a pietei interne a energiei, inclusiv prin garantarea faptului ca nici un stat membru nu este izolat de reteaua europeana. 106
e Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a im TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM S.A. Consiliul Europei a fixat anul 2014 ca termen pentru finalizarea pietei interne UE de energie electrica. In iuniel2012, tarile europene au semnat Acordul de cooperare PCR şi Acordul de co- proprietate PCR în iunie 2012. Unul dintre elementele cheie ale proiectului PCR este dezvoltarea unui algoritm unic de cuplare prin preţ, denumit Euphemia (acronimul de la Pan-European Hybrid Electricity Market Integration Algorithm). Acesta va fi folosit pentru a calcula alocarea de energie şi preturile la energia electrică în Europa, crescând transparenta modului de calcul al preturilor şi al fluxurilor transfrontaliere. Proiectul este operat in prezent de sapte burse de energie electrică: EPEX SPOT, GME, Nord Pool, OMIE, OPCONM, OTE și TGE; PCR este folosit pentru functionarea în regim cuplat a următoarelor tări: Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia si UK. .. Iniţiativa PCR este deschisă oricărei burse europene de energie care doreşte să se alăture. Cuplarea prin Pret a Regiunilor (PCR) este proiectul burselor europene de energie electrică, pentru a oferi o soluţie de cuplare unică prin preţ pentru calculul preţurilor la energie electrică în Europa, respectand capacitatea de transport pentru ziua următoare. Acest lucru este crucial pentru a atinge obiectivul general al UE de creare a unei pieţe europene armonizate de energie electrica. 10.5.6 Piata certificatelor de emisii de CO2 10.5.6.1 Aspecte generale Schema europeana de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de sera (ETS — Emission Trading Scheme) functioneaza din anul 2005 la nivelul Uniunii Europene, si din anul 2007 in Romania. ETS este unul dintre cele mai importante instrumente ale UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. In cadrul ETS, un certificat de emisii de gaze cu efect de sera corespunde unei tone de dioxid de carbon echivalent si da dreptul beneficiarului acestui certificat sa emita o tona de dioxid de carbon echivalent. Baza legala pentru ETS este constituita de Directiva 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de sera in cadrul Comunitatii si de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cunoscuta drept Directiva ETS. 107
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a 4 tm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A Directiva 2003/87/CE a fost transpusa in Romania prin HG nr.780/2006, In primele doua perioade de tranzactionare, 2005-2007 si 2008-2012, certificatele de emisii de gaze cu efect de sera au fost alocate instalatiilor in baza unor Planuri Nationale de Alocare, stabilite de Statele Membre si aprobate de CE, Instalatiile sub incidenta ETS au primit certificatele de emisii cu titlu gratuit. Aceste certificate au acoperit aproape in majoritate emisiile generate. Ca parte a pachetului legislativ Energie-Schimbari climatice adoptat in aprilie 2009, Directiva 2009/29/CE de modificare a Directivei 2003/87/CE in vederea imbunatatirii si extinderii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de sera consolideaza si imbunatateste ETS pentru a conferi o stabilitate pe termen mai lung a cadrului de reglementare. Astfel, pentru perioada a treia, 2013-2020, au fost introduse noi sectoare de activitate in schema si au fost introduse noi reguli de alocare, armonizate la nivel UE. A fost stabilit un plafon descrescator pentru numarul de certificate de emisii pana in 2020.Ca urmare a Foii de parcurs pentru trecerea la o economie competitiva cu emisii scazute de dioxid de carbon pana in 2050, Comunicarea Comisiei COM(2011) 112 final, exista posibilitatea reducerii in continuare a plafonului in contextul evolutiilor ulterioare ale politicilor. Certificatele de CO2 vor fi achizitionate in cadrul licitatiilor organizate pe platforma comuna aUE. Incepand cu anul 2013, pentru producerea de energie electrica nu se mai acorda alocare gratuita. Exista totusi doua derogari tranzitorii de la regula achizitiei integrale in cadrul licitatiilor: - derogare gratuita tranzitorie in baza articolului 10c al Directivei 2003/87/CE revizuite, pentru producatorii de energie electrica eligibili, existenti la data de 31.12.2008, sau avand inceput la aceeasi data procesul fizic de realizare a investitiei, cu conditia utilizarii contravalorii alocarii gratuite pentru modernizarea sectorului energetic. Aceasta alocare gratuita scade treptat ajungand la zero in anul 2020. - derogare gratuita tranzitorie in baza articolului 10a al Directivei 2003/87/CE revizuite, pentru celelalte instalatii sub incidenta ETS, cu exceptia producerii de energie electrica si instalatiilor de captare, transport si stocare CO2. Aceasta alocare gratuita scade treptat ajungand la zero in anul 2027. 108
- Actualizarea strategiei de alimentare cu ; COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 10.5.6.2 Participantii la piata certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera Piata europeana a carbonului acopera in prezent comercializarea in cele 30 de tari care participa la ETS (UE-27, Islanda, Liechtenstein si Norvegia) a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera si a altor unitati care pot fi folosite pentru conformare in ETS. In prezent exista doua categorii principale de participanti pe piata certificatelor de emisii: Y cumparatorii, in scopul conformarii cu schema, care au obligatia reglementata de conformare adica de restituire a unui numar de certificate egal cu cantitatea de emisii de CO2 generate), in termenele stabilite legal; Y intermediarii , care nu au obligatia de conformare. Caracteristica actuala a ETS este participarea activa a intermediarilor care faciliteaza tranzactionarea intre operatorii cu obligatie de conformare. Acestia au dezvoltat produse derivate precum contractele futures, contractele de optiuni si swap-urile, pentru a ajuta firmele participante sa gestioneze riscurile. Serviciile de intermediere prestate de firmele intermediare sunt foarte importante pentru intreprinderile mici si mijlocii si pentru operatorii instalatiilor individuale care nu dispun de resursele sau expertiza corespunzatoare, sau ale caror necesitati de conformare sunt prea mici pentru a justifica o prezenta directa continua pe piata carbonului. 10.5.6.3 Sistemul de tranzactionare pe piata certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera Produsele care se tranzactioneaza in prezent pe piata carbonului si care pot fi utilizate pentru conformare sunt: > certificatele de emisii de gaze cu efect de sera definite in Directiva ETS (EUA European Union Allowance); > creditele aferente mecanismelor flexibile din Protocolul de la Kyoto, respectiv: - reducerile de emisii certificate (Certified Emission Reductions - CER) care deriva din Mecanismul de Dezvoltare Nepoluanta (Clean Development Mechanism - CDM),; - unitatile de reducere a emisiilor (Emissions Reductions Units - ERU) din proiectele de Implementare in Comun (Joint Implementation — JI). 109
> Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERMS.A, Toate aceste unitati pot fi tranzactionate si livrate imediat (asa-numita tranzactionare pe piata la vedere — spot trade). Majoritatea tranzactiilor o reprezinta produsele derivate bazate pe certificate si CER, cum ar fi contractele forwards, contractele futures, contractele de optiuni si swap-urile. In anul 2009, 75-80% din volumul total de tranzactionare era reprezentat de contracte cu instrumente derivate. Dintre burse putem mentiona Bluenext, EEX (European Energy Exchange), ECX (European Climate Exchange) ICE, Opcom, Consus., Bursa Romana de Marfuri. Bursele si alte platforme organizate de tranzactionare comunica in timp real participantilor la piata informatii anonime despre ofertele vanzatorilor si cumparatorilor, despre tranzactii si preturile de inchidere. Pe langa tranzactionarea bursiera sau extrabursiera prin intermediul unui broker, tranzactiile bilaterale directe dintre doua parti care se cunosc intre ele sunt, de asemenea, posibile. Tranzactiile bilaterale au in general dimensiuni mari, iar pretul acesteia nu este public. Incepand cu anul 2013, sistemul de licitatie este principala metoda de alocare a certificatelor in ETS UE. Ponderea licitatiilor va creste treptat, urmarindu-se aplicarea sa integrala incepand cu 2027. Regulamentul nr. 1031/2010 al Comisiei din 12 noiembrie 2010 privind calendarul, administrarea si alte aspecte ale licitarii certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera instituie un cadru de reglementare aplicabil licitatiilor pentru certificate de emisii din cea de a treia perioada de tranzactionare. Tranzactionarea certificatele de emisii se va face prin ' intermediul unor contracte electronice standardizate. Dupa fiecare licitatie, veniturile obtinute sunt distribuite Statelor Membre in baza unor procente fixe deja stabilite. In temeiul noului regulament privind licitatiile, accesul la aceasta piata primara va fi restrictionat initial la anumite categorii de participanti. Lista entitatilor eligibile pentru participarea la licitatii va putea fi extinsa la alte categorii de participanti, pe masura ce se vor acumula elemente despre licitatiile din cea de-a treia perioada de tranzactionare. Piata EU-ETS este o piata importanta, care a avut un volum anual de 30 miliarde euro in Perioada l-a de tranzactionare si are un volum de 47 miliarde Euro in perioada a II-a, ceea ce reprezinta cca 20% din piata anuala europeana de energie electrica. 110
Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 CITL (Registrul comunitar independent al tranzactiilor) contine date anuale asupra cantitatilor de emisii realizate si verificate independent ale tuturor instalatiilor din ETS. 10.5.6.4 Evolutia pretului certificatelor de emisii CO2 Evolutia pretului certificatelor de emisii CO2 este dificil de stabilit, pretul fiind influentat de o multitudine de factori, dintre care: Y Acorduri la nivel international cu privire la tintele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera; Y Productiile de energie electrica din surse hidroelectrice, alte surse regenerabile si nuclearelectrice; Y Cererea de energie electrica; Y Evolutia economica (crestere / recesiune); Y Conditiile climatice (in special pentru producatorii de energie electrica in cogenerare); Y Cantitatea de certificate disponibila pentru licitatii, determinata de: - Reducerea graduala a Plafonului UE; - Alocarea tranzitorie gratuita pentru sectoarele supuse riscului de relocare; - Alocarea tranzitorie gratuita in baza art.10a din Directiva 29/2010; - Rezerva pentru nou intrati; - Comportarea participantilor la licitatii. Pretul CO2 (EUA) a avut o variatie fluctuata pe perioada 2005-2012, iar in perioada ulterioara preturile au scazut intre 4,8 si 6,8-7 Euro/t CO2 Criza economica si financiara globala este una din cauzele majore pentru care pretul CO2 a ajuns la acest nivel a cca 6,8-7 Euro/tCO2 incepand cu lunile ianuarie - februarie 2012, preturi care se mentin si in prezent. Pentru mentinerea pretului CQ2 la un nivel care sa constituie un stimulent pentru politica de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera promovata de CE in perspectiva 2020 - 2050,CE a lansat la 25 iulie 2012 un pachet de documente care aveau in vedere modificari ale Regulamentului 1031/2010 privind licitatiile, respectiv schimbarea volumului licitatiilor in timp. Documentele sunt urmatoarele: > SWD (2012) 234 final “Commission Staff Working Document. Information provided on the functioning of the EU Emissions Trading System, the volumes of greenhousegas 111
> Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM S.A. emission allowances auctioned and freely allocated and the impact on the surplus of allowances in the period up to 2020", 25 iulie 2012 > "COMMISSION REGULATION (EU) amending Regulation (EU) No 1031/2010 in particular to determine the volumes of greenhouse gas emission allowances fo be auctioned in 2013-2020", draft, 25 iulie 2012 > “Proposal for a DECISION OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL amending Directive 2003/87/EC clarifying provisions on the timing of auctions of greenhouse gas allowances'”, draft, 25 iulie 2012 Documentele au fost supuse dezbaterii publice pana la inceputul lunii octombrie 2012. Pentru modificarea volumului licitatiilor, s-au retras de la licitatii in perioada 2013-2015 un numar de certificate. Aceste certificate retrase sunt introduce inapoi in perioada 2016-2020. Cele trei optiuni se refera la numarul de certificate retrase si reintroduse, astfel: - Optiunea 1: Retragerea unui numar de 1200 milioane certificate, - Optiunea 2: Retragerea unui numar de 900 milioane certificate, - Optiunea 3: Retragerea unui numar de 400 milioane certificate In cadrul documentelor emise de CE in data de 25 iulie 2012 nu s-au prezentat estimari privind impactul schimbarii volumului licitatiilor in timp asupra evolutiei pretului CO2. Au fost date numai estimari cantitative privind reducerea surplusului existent de certificate si estimari calitative privind evolutia pretului CO2, astfel: - Optiunea 1: ofera cel mai puternic suport pentru cresterea pretului in perioada 2013- 2015, dar presiunea asupra preturilor in a doua jumatate a perioadei a 3-a este scazuta; - Optiunea 2: ofera un suport mai scazut pentru cresterea pretului in perioada 2013- 2015, iar presiunea asupra preturilor in a doua jumatate a perioadei a 3-a este mai scazuta; - Optiunea 3: ofera cel mai mic suport pentru pretul C02. 10.5.6.5 Influenta EU-ETS asupra pretului energiei electrice si termice Schema europeana de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera(EU-ETS) este stabilita prin Directiva 2003/87/CE. Odata cu intrarea Romaniei in UE, adevenit obligatorie participarea la EU-ETS. 112 | | | | | | | |
| SA Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a em TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 Toate instalatiile de ardere cu puterea termica mai mare de 20 MWt intra sub incidenta ETS. In cadrul ETS, un certificat de emisii de GES reprezinta dreptul de a emite o tona de dioxid de carbon echivalent intr-o perioada definita. Operatorul unei instalatii sub incidenta ETS are obligatia de a returna catre autoritatea competenta, in fiecare an, pana la sfarsitul lunii martie , un numar de certificate egal cu emisiile de CO2 generate in anul precedent, verificate de catre un verificator independent. In prezent, costurile de producere a energiei electrice care stau la baza preturilor prezentate in acest capitol, cuprind, internalizarea costurilor aferente certificatelor de emisii de CO2. In cadrul primelor doua perioade de functionare ale schemei de comercializare a certificatelor, 2005-2007 si 2008-2012, producatorii de energie electrica au primit alocare gratuita, pentru o productie egala cu media perioadei 2000-2004. Incepand cu anul 2013, conform prevederilor Directivei 2009/29/CE care completeaza si modifica Directiva 2003/87/CE, nu mai exista alocare gratuita pentru producerea energiei electrice. Ca urmare, producatorii cumpera in cadrul licitatiilor, toate certificatele necesare. Astfel, costurile cu CO2 conduc la cresterea generala a costului energiei electrice atat in Romania, cat si in toate tarile UE, iar preturile de tranzactionare a energiei electrice includ internalizarea costurilor aferente certificatelor de emisii de CO2 achizitionate. Pentru energia termica s-a alocat gratuit un nr. de certificate care reprezinta in primul an al perioadei de tranzactionare 80% din cantitatea de CO2 realizata pentru energia termica , medie a perioadei anterioare de tranzactionare(2008-2012) si apoi pana in anul 2020, inclusiv, cantitatea scade cu 10% anual. 11. LEGISLATIA IN DOMENIUL ENERGIE ŞI MEDIU 11.1. Legislatie în domeniul energiei Documentele legislative din domeniul energie prezentate in continuare cuprind aspecte din legislatia nationala si din cea europeana. Legislatia nationala se regaseste pe doua niveluri: - legislatia primara: legi, hotarari de guvern si ordonante. 113
EI Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 - legislatia secundara (la nivel institutional): ordine si reglementari ale autoritatilor de reglementare competente. La nivel institutional, energia termica se afla sub jurisdictia a doua agentii de reglementare: ANRE — Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei , are rolul de a reglementa, monitoriza si controla functionarea sectorului energiei si pietelor energiei electrice si gazelor naturale in conditii de concurenta, transparenta, eficienta si protectie a consumatorilor. ANRE este organizata si functioneaza ca autoritate administrativa autonoma, cu personalitate juridica. ANRE reglementeaza activitatea de producere a energiei termice in cogenerare destinata serviciului public de alimentare cu energie termica in sistem centralizat. Principalele atributii si competente ale ANRE in domeniul energiei termice in cogenerare sunt: - acorda, modifica, suspenda sau retrage autorizatiile si licentele pentru operatorii economici din sectorul energiei electrice, inclusiv pentru producatorii de energie termica produsa in cogenerare. - aproba preturile si tarifele practicate pentru activitatile si serviciile aferente producerii energiei termice în cogenerare destinate propulatiei. - stabileste contractele-cadru de vanzare a energiei termice produse in Cogenerare. ANRSC — Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice, o institutie publica, de interes national, ce functioneaza in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, infiintata in anul 2001. In domeniul serviciului public de alimentare cu energie termica furnizata în sistem centralizat, ANRSC a avut competente pana la finele anului 2016. Conform legii 225/2016 de modificare si completare a legii 51/2006 privind serviciilor comunitare de utilităţi publice, atribuțiile ANRSC au fost preluate de către ANRE. ANRE reglementeaza activitatile de producere, transport, distributie si furnizare a energiei termice,. 11.1.1 Legislatia nationala primară in domediul energiei 114
Actualizarea strategiei de alimentare cu , COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM S.A - Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123/2012, asa cum a fost modificata si completata prin Legea 127/2014, stabileşte cadrul de reglementare pentru desfaşurarea activitatilor in sectorul energiei electrice şi al energiei termice produse in cogenerare, in vederea utilizarii optime a resurselor primare de energie in conditiile de accesibilitate, disponibilitate şi suportabilitate şi cu respectarea normelor de siguranta, calitate şi protectie a mediului. - Legea serviciului public de alimentare cu energie termica nr. 325/2006 reglementeaza desfaşurarea activitatilor specifice serviciilor publice de alimentare cu energie termica utilizata pentru incalzire şi prepararea apei calde de consum, respectiv producerea, transportul, distributia şi furnizarea energiei termice in sistem centralizat, in conditii de eficienta şi la standarde de calitate, in vederea utilizarii optime a resurselor de energie şi cu respectarea normelor de protectie a mediului. - Ordonanta Guvernului nr.22/2008 privind eficienta energetica şi promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, modificata si completata cu ordonanta 88/2011, stabileste cadrul necesar pentru elaborarea si aplicarea unei politici nationale de utilizare eficienta a energiei, in conformitate cu prevederile Tratatului Cartei energiei, privind implementarea programelor de crestere a eficientei energetice iar politica nationala de utilizare eficienta a energiei este considerata parte integranta a politicii energetice a statului. In scopul realizarii politicii nationale s-au intocmit programe proprii de eficienta energetica, care sa includa atat masuri pe termen scurt, cat si masuri pe termen lung, care au in vedere intreg lantul: producere - transport - distributie - utilizator si vor include actiuni pentru: - realizarea scenariilor pe termen lung privind cererea si oferta de energie; - promovarea utilizarii tehnologiilor eficiente si nepoluante; - incurajarea finantarii investitiilor in domeniul eficientei energetice, prin participarea statului si a sectorului privat; - promovarea cogenerarii de mica si medie putere si a masurilor pentru cresterea eficientei; - sistemelor de producere, transport, distributie a caldurii la consumator; - evaluarea impactului negativ asupra mediului; - promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie; 113
= Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a d. dem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM S.A. - Hotararea de Guvern nr. 163/2004 privind aprobarea Strategiei Nationale in domeniul eficientei energetice, - OG nr. 22/2008, ordonanta privind eficienta energetica si promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie; - Hotararea de Guvern nr. 882/2004 privind aprobarea Strategiei Nationale privind alimentarea cu energie termica a localitatilor prin sisteme de producere şi distributie centralizata. - Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor are scopul de promovare a cresterii performantei energetice a cladirilor, tinandu-se cont de conditiile climatice exterioare si de amplasament, de cerintele de temperatura interioara si de eficienta economica. Legea stabileşte conditii cu privire la: - cadrul general al metodologiei de calcul privind performanta energetica a cladirilor; - aplicarea cerintelor minime de performanta energetica la cladirile noi; - aplicarea cerintelor minime de performanta energetica la cladirile existente, supuse unor lucrari de modernizare; - certificarea energetica a cladirilor; - verificarea tehnica periodica a cazanelor si inspectarea sistemelor/instalatiilor de climatizare din cladiri si, in plus, evaluarea instalatiilor de incalzire la care cazanele sunt mai vechi de 15 ani. - Hotararea de Guvern nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei Nationale privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice. - Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, modificata si completata cu legea 225/2016; - Hotararea de Guvern nr. 219/2007 privind promovarea cogenerarii bazate pe cererea de energie termica utila stabileste cadrul legal necesar promovarii si dezvoltarii cogenerarii de inalta eficienta, bazate pe cererea de energie termica utila si pe economisirea energiei primare pe piata de energie, in scopul cresterii eficientei energetice si imbunatatirii securitatii alimentarii cu energie, tinand cont de conditiile climatice si economice specifice Romaniei. 116
ES Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a d m TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM S.A - Hotararea de Guvern nr. 1215 /2009 privind stabilirea criteriilor si a conditiilor necesare implementarii schemei de sprijin pentru promovarea cogenerarii de inalta eficienta pe baza cererii de energie termica utila. - Hotararea de Guvern nr.1461 /2008- aprobarea -Procedurii privind emiterea garantiilor de origine pentru energia electrica produsa in cogenerare de eficienta inalta. - Hotararea de Guvern nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a Romaniei pentru perioada 2007+2020. Obiectivul general al strategiei sectorului energetic il constituie satisfacerea necesarului de energie atat in prezent, cat si pe termen mediu si lung, la un pret cat mai scazut, adecvat unei economii moderne de piata si unui standard de viata civilizat, in conditii de calitate, siguranta in alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltarii durabile. Principalele obiective ale strategiei energetice sunt: - asigurarea dezvoltarii durabile a economiei; - diversificarea resurselor energetici primare; - crearea si asigurarea functionarii pietelor concurentiale de energie electrica; - asigurarea accesului nediscriminatoriu si reglementat al tuturor participantilor la - piata de energie; - transparenta tarifelor, preturilor si taxelor la energie electrica; - promovarea surselor regenerabile; - asigurarea sigurantei in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor; - promovarea productiei de energie electrica realizata in sisteme de cogenerare de inalta eficienta, asociata energiei termice livrate pentru acoperirea unui consum economic justificat. Obiectivele strategice ale acestui act sunt: Siguranta energetica - Cresterea sigurantei energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice şi limitarea dependentei de resursele energetice de import, - Diversificarea surselor de import, a resurselor energetice si a rutelor de transport al acestora, 117
up Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a a TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A - Cresterea nivelului de adecvanta a retelelor nationale de transport al energiei electrice, gazelor naturale şi petrolului, - Protectia infrastructurii critice, durabila - Cresterea eficientei energetice; - Promovarea producerii energiei pe baza de resurse regenerabile; - Promovarea producerii de energie electrica şi termica in centrale cu cogenerare, in special in instalatii de cogenerare de inalta eficiente; - Sustinerea activitatilor de cercetare-dezvoltare si diseminare a rezultatelor cercetarilor aplicabile; - Reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului inconjurator; - Utilizarea rationala si eficienta a resurselor energetice primare. Competitivitate - Dezvoltarea pietelor concurentiale de energie electrica, gaze naturale, petrol, uraniu, certificate verzi, certificate de emisii ale gazelor cu efect de sera si servicii energetice; - Liberalizarea tranzitului de energie si asigurarea accesului permanent si nediscriminatoriu al participantilor la piata la retelele de transport, distributie şi interconexiunile internationale; - Continuarea procesului de restructurare si privatizare in sectoarele energiei electrice, termice si al gazelor naturale; - Continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, in vederea cresterii profitabilitatii si accesului pe piata de capital. A fost intocmita si evaluata urmand a fi aprobata Strategiei energetice a Romaniei pentru perioada 2016+2050. - Hotararea de Guvern 381/2008 privind modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 462/2006 pentru aprobarea programului "Termoficare 2006-2009 calitate şi eficienţă " şi înfiinţarea Unităţii de management al proiectului "Termoficare 2006-2015 caldura si confort". Programul “Termoficare 2006+2015 caldura si confort” cuprinde doua componente: a) reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termica; b) reabilitarea termica a cladirilor. 118
x. Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a d m TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A, 11.1.2) Legislatia nationala secundara in domeniul energiei - Ordin nr. 23 /2004 privind procedura de supraveghere a emiterii garantiilor de origine pentru energia electrica produsa din surse regenerabile de energie; - Ordin nr. 25/2004 privind Codul Comercial ai Pietei Angro de Energie Electrica -Ordin ANRE nr. 23/2010 privind aprobarea Regulamentului de calificare a productiei de energie electrica in cogenerare de inalta eficienta si de verificare si monitorizare a consumului de combustibil si a productiilor de energie electrica si energie termica utila in cogenerare de inalta eficienta. - Ordinul presedintelui ANRSC nr. 66/2007 pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a preturilor si tarifelor locale pentru serviciile publice de alimentare cu energie termica produsa centralizat, exclusiv energia termica produsa in cogenerare. - Ordinul presedintelui ANRSC nr. 91/2007 pentru aprobarea Regulamentului cadru al serviciului public de alimentare cu energie termica. - Ordin ANRE nr. 36/2010 privind modificarea Metodologiei de stabilire si ajustare a preturilor pentru energia electrica si termica produsa si livrata din centrale de cogenerare ce beneficiaza de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de inalta eficienta, aprobata prin Ordinul ANRE nr. 3/2010. - Ordin ANRE nr. 46/2011 pentru modificarea si completarea Procedurii de avizare a proiectelor noi sau de retehnologizare ale centralelor de cogenerare, aprobata prin Ordinul ANRE nr: 26/2010. - Ordin ANRE nr. 20/2011 privind aprobarea Contractului-cadru dintre administratorul schemei de sprijin si platitorul de contributie pentru colectarea contributiei pentru cogenerare de inalta eficienta si a Contractului-cadru dintre producatorul de energie electrica in cogenerare de inalta eficienta si administratorul schemei de sprijin pentru plata bonusului si restituirea supracompensarii/bonusului necuvenit. - Ordin ANRE nr. 33/2011 pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare si raportare privind schema de sprijin pentru promovarea cogenerarii bazate pe cererea de energie termica utila. - Ordin ANRE nr. 26/2012 privind aprobarea tarifelor reglementate la energia electrica livrata de furnizorii impliciti si furnizorii de ultima optiune consumatorilor 119
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a d TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM SA. captivi, altii decat cei casnici si cei asimilati acestora. Ordin 39/29.05.2017- de aprobare privind modificarea şi completarea Metodologiei de stabilire şi ajustare a preţurilor pentru energia electrică și termică produsă şi livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de îna eficiență aprobată prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 15/2015 = Ordin 44/13.06.2017-Ordin de aprobare privind modificarea şi completarea Metodologiei c stabilire a preţurilor pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unităţi de cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă, aprobate prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 111/2014. . Ordin 51/22.06.2017, privind modificarea Ordinului preşedintelui Autoritătii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 69/2016 privind aprobarea valorilor preţurilor de refe; ţă pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unităţi de cogenerare care nu beneficiază | scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență. Ordonanţa de urgenta Nr.69 din 31.08.2011 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului 36/2006 privind instituirea preţurilor locale de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei | prin sisteme centralizate. 11.1.3 Legislatia europeana in domeniui energiei - Directiva nr.2002/ 91/CE asupra performantelor energetice ale cladirilor. - Directiva 2012/27/CE privind eficienta energetica, care a preluat si prevederile Directivei 2008/8/CE pe care a abrogat-o. 11.2 Legislatia in domeniul mediului ( 11.2.1. Legislatie nationala Principalele documente legislative in vigoare din domeniul mediului sunt - Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator are ca scop protejarea sanatatii umane şi a mediului ca intreg prin reglementarea masurilor destinate mentinerii calitatii aerului inconjurator acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului inconjurator stabilite prin lege şi imbunatatirea acesteia in celelalte cazuri. [Documents _and Settings/id9i/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00141121 HTM - Legea prevede masuri la nivel national privind: [Documents and _Settings/id9i/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00141121.ATM_- tta)definirea şi stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului inconjurator destinate sa evite şi sa previna 120
Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 producerea unor evenimente daunatoare şi sa reduca efectele acestora asupra sanatatii umane şi a mediului ca intreg; „Dl Documents and _Settinps/id9i/Sintact _2.0/cache/Legislatie/temp/00141121.HTM - fb)evaluarea calitatii aerului inconjurator pe intreg teritoriul tarii pe baza unor metode şi criterii comune, stabilite la nivel european; „/././Documents and _Scţtings/id9i/Sintact 2.0/cache/Lepislatie/temp/00141121 HTM__- fic)obtinerea informatiilor privind calitatea aerului inconjurator pentru a sprijini procesul de combatere a poluarii aerului şi a disconfortului cauzat de acesta, precum şi pentru a monitoriza pe termen lung tendintele şi imbunatatirile rezultate in urma masurilor luate la nivel national şi european; Documents _and_ Settings/id9i/Sintact _2.0/cache/Legislatie/temp/00141121 HTM_- ftd)garantarea faptului ca informatiile privind calitatea aerului inconjurator sunt puse la dispozitia publicului; „/./. Documents _and_Settinps/id9i/Sintacţ 2.0/cache/Legislatie/temp/00141121,HTM_- fe)mentinerea calitatii aerului inconjurator acolo unde aceasta este corespunzatoare şi/sau imbunatatirea acesteia in celelalte cazuri; „... Documents and Settings/id9i/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00141121 HTM - Hf)promovarea unei cooperari crescute cu celelalte state membre ale Uniunii Europene in vederea reducerii poluarii aerului; and _Settings/id9i/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00141121.HTM - 4g)indeplinirea obligatiilor asumate prin acordurile, conventiile şi tratatele internationale la care Romania este parte. - Ordin nr. 3298/2012 pentru aprobarea metodologiei de realizare şi raportare a inventarelor privind emisiile de poluanti in atmosfera - Hotararea nr.440/2010 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti de la instalatiile mari de ardere are ca scop stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti de la instalatiile mari de ardere şi se aplica instalatiilor de ardere a caror putere termica nominala este egala cu sau mai mare de 50 MW, denumite instalatii mari de ardere, indiferent de tipul de combustibil utilizat, respectiv solid, lichid sau gazos. -Hotarare de Guvern nr. 1856/2005 privind platformele nationale de emisie pentru anumiti poluanti atmosferici. 121
i Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a £ mm TERMOFICARE COLTERM SA. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM S.A, -Hotarare de Guvern nr. 1877/2005 pentru aprobarea Planului National de actiune privind schimbarile climatice (PNASC). - Hotarare de Guvern nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera; - Hotarare de Guvern nr. 60/2008 pentru aprobarea Planului national de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de sera pentru perioadele 2007 şi 2008 — 2012; - OM. nr.1474/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea şi operarea registrului national al emisiilor de gaze cu efect de sera; - O.M. nr.1897/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizatiei privind emisiile de gaze cu efect de sera pentru perioada 2008-2012, - O.M. nr. 254/2009 pentru aprobarea Metodologiei privind alocarea certificatelor de emisu de gaze cu efect de sera din Rezerva pentru instalatiile nou-intrate pentru perioada 2008- 2012; - O.M. nr. 2851/2011 privind aprobarea alocarii certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera cu titlu gratuit pentru activitatile de aviatie, pentru anul 2012 şi perioada 2013 — 2020; - Ordonanta de urgenta nr.115/2011 privind stabilirea cadrului institutional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finantelor Publice, de a scoate la licitatie certificatele de emisii de gaze cu efect de sera atribuite Romaniei la nivelul Uniunii Europene; - Ordin nr.1883/2194/152/2011 privind stabilirea cadrului institutional pentru aplicarea prevederilor Deciziei Comisiei 2011/278/UE de stabilire, pentru intreaga Uniune, a normelor tranzitorii privind alocarea armonizata şi cu titlu gratuit a certificatelor de emisii in temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului; -Hotarare de Guvern nr. 470/2007 privind limitarea continutului de sulf din combustibilii lichizi; - Ordinul Ministerului Mediului nr. 85/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea Planului National de Alocare. Odata cu intrarea Romaniei in UE, a devenit obligatorie participarea la schema europeana de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, cunoscuta prin abrevierea EU-ETS (European Union — Emission Trading Scheme). Scopul EU ETS reprezinta promovarea unui mecanism de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera de catre agentii economici cu activitati care genereaza astfel de emisii, in asa 122
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dn TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 fel incat indeplinirea angajamentelor asumate de UE sub Protocolul de la Kyoto sa fie mai putin costisitoare. Directiva 2003/87/CE se refera la infiintarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera (emisiile de dioxid de carbon). Planul National de Alocare determina cantitatea totala de emisii de CO, pe care Statele Membre le acorda companiilor lor, care pot fi cumparate sau vandute de catre aceste companii. 11.2.2. Legislatie comunitara in domeniul mediului - Pachetul legislativ „Energie — Schimbari Climatice” a fost agreat de şefii de stat şi de guvern la Consiliul European din 13 decembrie 2008 şi adoptat in cadrul reuniunii plenare a Parlamentului European din data de 17 decembrie 2008. „Pachetul” repartizeaza intre Statele Membre, prin criterii şi tinte, obiectivele UE asumate la Consiliul European de primavara 2007, respeciiv: 1) de reducere, pana in 2020, cu cel putin 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera (GES), 2) de creştere, in acelaşi interval de timp, cu 20% a ponderii energiilor regenerabile in totalul consumului energetic; şi 3) creşterea eficientei energetice cu 20%. „Pachetul” legislativ contine patru acte normative europene: 1, Pentru sectoarele aflate sub incidenta schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera (ETS), extinderea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera prin introducerea altor sectoare/categorii de instalatii şi includerea altor gaze cu efect de sera (in prezent se aplica doar emisiilor de dioxid de carbon) — Directiva 2009/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene din 23 aprilie 2009, de modificare a Directivei 2003/87/CE in vederea imbunatatirii şi extinderii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de sera; 2. Pentru sectoarele non-ETS, distribuirea efortului de reducere intre Statele Membre, prin stabilirea unor tinte diferentiate situate intre —20% şi +20% fata de anul 2005 — Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene din 23 aprilie 2009, privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera astfel incat sa respecte angajamentele Comunitatii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de 123
Actualizarea strategiei de alimentare cu m COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a qm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM SA, sera pana in 2020; 3. Promovarea tehnologiei de captare şi stocare a dioxidului de carbon — Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene din 23 aprilie 2009, privind stocarea geologica a dioxidului de carbon; 4. Stimularea utilizarii surselor regenerabile de energie — Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene din 23 aprilie 2009, privind promovarea utilizarii energiei din surse regenerabile. - DIRECTIVA 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de sera in cadrul Comunitatii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului; - DECIZIA COMISIEI 278/2011 de stabilire, pentru intreaga Uniune, a normelor tranzitoru privind alocarea armonizata şi cu titlu gratuit a cotelor de emisii in temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului; - REGULAMENTUL (UE) 1031/2010 privind calendarul, administrarea şi alte aspecte ale licitarii certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera in temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de sera in cadrul Comunitatii; - DECIZIE A COMISIEI 1983/2011 privind orientarile referitoare la metodologia de alocare in mod tranzitoriu de certificate gratuite de emisii pentru instalatiile de producere a electricitatii in temeiul articolului 10c alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE; - COMUNICARE A COMISIEI — Document de orientare privind aplicarea optionala a articolului 10c din Directiva 2003/87/CE; ! - REGULAMENTUL (CE) 2216/2004 privind un sistem de registre standardizat şi securizat in conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi cu Decizia nr. 280/2004/CE a Parlamentului European şi a Consiliului - REGULAMENTUL (UE) 1193/2011 de creare a registrului Uniunii pentru perioada de comercializare care incepe la 1 ianuarie 2013 şi perioadele de comercializare ulterioare ale schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii in conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi cu Decizia nr. 280/2004/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de modificare a Regulamentelor (CE) rr. 2216/2004 şi (UE) nr. 920/2010 ale Comisiei; 124
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a 4 em TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A, - DECIZIA COMISIEI 589/2007 de stabilire a unor orientari privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de sera in conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, a fost abrogata de Regulamentul (UE) 601/2012 al Comisiei. - DIRECTIVA 2010/75/UE PRIVIND ENISIILE INDUSTRIALE (IED) (IPPC RECAST) e stabileşte norme referitoare la prevenirea și controlul integrat al poluarii care rezulta din activitațile industriale; e stabilește normele destinate pentru prevenirea, sau, in cazul in care aceasta nu este posibila, pentru reducerea emisiilor in aer, apa sau sol; e Pentru prevenirea generarii deșeurilor, pentru a se atinge un nivel inalt de protecție a mediului in intregul sau. - DIRECTIVA PRIVIND EMISIILE INDUSTRIALE - ED (IPPC Recast), a fost publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene in data de 17 decembrie 2010 avand urmatorul calendar: 06 ianuarie 2011 - intrarea in vigoare; 06 ianuarie 2013- Termen de transpunere pentru Statele Membre - 2 ani se aplica tuturor instalatiilor noi (investitorii şi elaboratorii de proiecte noi, indiferent de sursa de finantare trebuie sa fie informati din timp cu privire la cerintele acestei directive); 06 ianuarie 2014 toate instalatiile existente aflate sub incidenta Directivelor: IPPC, SE, WI si TiO2 trebuie sa indeplineasca cerintele IED. Exceptie fac instalatiile LCP, care vor trebui sa respecte prevederile din Capitolul Ill şi Anexa V, incepand cu data de 01 ianuarie 2016; 6 iulie 2015 instalatiile existente nou introduse sub IED trebuie sa functioneze conform cu prevederile directivei (ex. : instalatiile pentru deşeuri, fabricarea panourilor din lemn, conservarea lemnului şi produselor din lemn); 1 ianuarie 2016 - LCP, trebuie sa respecte prevederile din Capitolul Il şi Anexa V; 30 iunie 2020 se incheie planurile nationale de tranzitie (sub IED) pentru LCP; 31 decembrie 2023 se incheie derogarile (sub IED) privind numarul limitat de ore de functionare 123
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a a m TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERN S.A. - REGULAMENTUL(UE) NR. 601/2012 AL COMISIEI privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului . - REGULAMENTUL(UE) NR. 600/2012 AL COMISIEI privind verificarea rapoartelor de emisii de gaze cu efect de seră şi a rapoartelor privind datele tonă-kilometru şi acreditarea verificatorilor în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului 12. MASURI DE EFICIENTIZARE A FUNCTIONARII SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU CALDURA DIN MUNICIPIUL TIMISOARA Programul „Termoficare 2006+2020 caldura si confort” cuprinde doua componente: a) Reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termica 1. Unitatea/unitatile de productie a agentului termic 2. Reteaua de transport a agentului termic primar (apa fierbinte) 3. Puncte termice si Centralele termice 4. Reteaua de distributie a apei calde si a agentului termic de incalzire. b) Reabilitarea termica a cladirilor 1. Reteaua interioara de alimentare a imobilului, cu apa calda si cu agent termic de incalzire; 2. Contorizarea individuala impreuna cu robinetele termostatice; 3. Reabilitarea termica a anvelopei cladirilor de locuit, respectiv a fatadelor, teraselor si a tamplariei exterioare. Oobiectivele principale ale Programului sunt urmatoarele: - reducerea semnificativa a costurilor cu energia termica pentru incalzire si prepararea apei calde de consum pentru toti consumatorii racordati la sistemele de alimentare centralizata cu energie termica, prin cresterea eficientei acestor sisteme si imbunatatirea calitatii serviciului; - reducerea consumului de resurse energetice primare ; - randamentele energetice anuale ale unitatilor de productie a agentului termic vor fi de cel putin 80% , inclusiv pentru unitatile de producere a energiei care vor folosi biomasa ca resursa energetica primara; 126
_ Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM S,A. - reducerea pierderilor tehnologice in retelele de transport al agentului termic primar si in retelele de distributie pana la valoarea de maxim 15% din cantitatea de energie vehiculata; - valorificarea pe plan local a potentialului de resurse regenerabile pentru acoperirea cererii de energie termica pentru populatie si inlocuirea sau reducerea combustibililor scumpi; - reducerea poluarii prin diminuarea cantitatilor de emisii de gaze cu efect de sera. 12.1 Necesitatea si oportunitatea eficientizarii sistemului de termoficare Consumul de energie termica pentru incalzire si pentru prepararea apei calde de consum din municipiul Timisoara, care in prezent este asigurat din cele 2 surse principale de caldura si centralele termice de cvartal, s-a diminuat semnificativ in ultimii ani. Prin urmare, sistemul actual de alimentare cu energie termica este supradimensionat din punct de vedere al capacitatilor de productie din surse , a diametrelor retelelor primare si secundare, capacitatilor din punctele termice si centralele termice de cvartal. Scaderea permanenta in ultimii ani a consumului de energie termica, se datoreaza unui complex de factori de natura sociala si economica, respectiv: - desfiintarea unor companii industriale consumatoare de energie termica; - construirea, de catre unele companii, a unor surse proprii de energie termica; - cresterea permanenta a pretului combustibilului, ceea ce a condus implicit la cresterea pretului energiei; - solicitarea debransarilor partiale sau totale a locuintelor de la sistemul centralizat de termoficare. -cerinte privind conditiile de mediu diferite in cazul surselor din sistemul centralizat de alimentare cu caldura si centrale termice de bloc si de apartament, ceea ce face ca energia termica produsa in sistem centralizat sa fie dezavantajata fata de cea produsa in special in centrale de apartament, adica este supusa unei concurente neloiale. Un alt aspect care a condus la scaderea cantitatii anuale de caldura livrata, consta in conditiile meteorologice favorabile din ultimii ani. In concluzie, in prezent o mare parte din sistemul de termoficare din municipiul Timisoara functioneaza cu eficienta redusa ( pierderi de energie termica in retele termice primare si secundare prin izolatie si de fluid ridicate, etc). 127
vb Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM SA. In plus, caracteristicile tehnice si constructive ale imobilelor racordate la sistemele centralizate de incalzire urbana prezinta o serie de caracteristici nefavorabile din punctul de vedere al performantelor termice, si anume: - zidurile exterioare si terasele realizate cu tehnologii si materiale care faciliteaza transferul de caldura catre exterior; - tamplarii cu performante foarte scazute din punctul de vedere al transferului de caldura; - instalatiile interioare de incalzire nu sunt individualizate pe apartamente si prezinta un grad inalt de uzura. Avand in vedere aspectele negatizve prezentate mai sus si coroborat cu sprijinul guvernamental acordat comunitatilor locale prin adoptarea Programului “Termoficare 2006+2020 caldura si confort” extins prin HG nr. 602/2015 pana in anul 2020, precum si a posibilitatilor de finantare a unor lucrari cu fonduri europene , este oportuna aplicarea unor solutii tehnice performante in scopul eficientizarii sistemelor centralizate de producere si distributie a energiei termice. Obiectivul principal urmarit prin realizarea proiectului integrat de eficientizare pe intregul lant de la sursa pana la consumatorul final, consta in asigurarea optimizarii functionarii sistemului centralizat de producere, transport si distributie din municipiul Timisoara, in vederea cresterii eficientei energetice, a gradului de siguranta in alimentarea cu caldura a consumatorilor urbani, precum si protejarea mediului inconjurator in conformitate cu normele europene. Necesitatea si oportunitatea efientizarii intregului sistem de termoficare rezida din urmatoarele considerente: 1.Gradul de cogenerare al producerii energiei in sursele din sistemul de alimentare cu caldura din Municipiul Timisoara este sub posibilitatile create de consumul de energie termica; marimea consumului de apa calda menajera vara nu permite functionarea in cogenerare a CET SUD, astfel ca in perioada de vara se functioneaza in CET Centru in regim de centrala termica. 2.CT Centru ca si CT-urile de cvartal care mai sunt in functiune sunt supradimensionate comparativ cu cerintele actuale de consum si cu atat mai mult fata de cerintele viitoare care se vor diminua datorita masurilor de efientizare a retelelor primare si de distributie, precum si a masurilor ce trebuie intreprinse la consumatori; 3. Pentru cresterea gradului de cogenerare de inalta eficienta si utilizarea energetica a deseurilor, in vederea realizarii investitei de montare a unei instalatii de cogenerare cu 128 i
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a £ m TERMOFICARE COLTERM SA, Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A. incinerare de deseuri menajere, ai carei indicatori tehnico-econornici au fost aprobati de catre Consiliul Local s-a organizat o procedura de licitatie. Deoarece, nu a fost perfectat contractul, iar in prezent incinerarea deseurilor municipale nu mai este permisa decat in cateva orase(Bucuresti, Bacau, Brasov), pentru utilizarea potentialului eneregtic al deseurilor se poate, fie analiza de catre proiectantul cazanelor, posibilitatea tehnica de procesare in cazanele de abur, procesarea fiind posibila din punct de vedere al regelementarilor legale, fie ca din deseuri, prin procesul de piroliza sa se obtina gaz care in amestec cu gazele naturale sa poata fi ars in oricare din cazanele din CET SUD Timisoara. Prima solutie presupune utilizarea de deseuri numai cand functioneaza cazanele de abur, dar a 2-a solutie permite utilizarea gazelor rezultate din piroliza deseurilor intreg anul in situatia in care se vor realiza lucrarile care sa permita producerea intregului necesar de energie termica al SACET in CET Sud. 4.Efectuarea/executia unor lucrari pentru incadrarea în normele de emisii stabilite prin reglementari interne si directive europene, dupa expirarea Planului National de Tranzitie (01.07.2020 a CAF-urilor din CET Centru), iar pentru CAF-urile din CET SUD , care nu sunt cuprinse in acest plan, chiar la aceasta data, aceste CAF-uri din CET Sud sunt retrase din functionare pana la executia lucrarilor pentru incadarea in valorile limita a emisiilor(VLE). Deci, pentru incadrarea in concentratiile prevazute in Directiva 2010/75/2010 si HG 440/2010 trebuie intreprinse actiunile si realizate lucrarilor ce rezulta ca necesare si care au fost prezentate la cap.9.3, pentru CAF 1.. 5.Pierderile de caldura in retele primare si cele de distributie sunt ridicate si au tendinta de crestere, deci este necesar sa se continue reabilitarea acestora. 6. Retele termice primare si secundare ca si punctele termice sunt supradimensionate atat fata de consumul actual si in mod deosebit fata de cel de perspectiva, pierderile de caldura chiar si teoretice fiind mai mari decat cele aferente unor instalatii dimensionate corespunzator consumurilor reduse, deci in cadrul lucrarilor de reabilitare trebuie redimensionate aceste retele. Este absolut necesara montarea/activarea recirculatiei pentru apa calda de consum. 7. Anvelopa cladirilor/blocurilor are rezistenta termica redusa, ceea ce conduce la pierderi mari de caldura deci la consumuri ridicate, iar timplaria datorita conceptiei, materialelor din care sunt executate, precum si a uzurii determina o viteza de inlocuire a aerului din apartamente peste valoarea optima, efectul fiind acelasi de crestere al consumului de 129 | | |
> Actualizarea strategiei de alimentare cu 4 COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a qm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A caldura. Pentru reducerea pierderilor de caldura din locuinte este necesara reabilitarea/montarea izolatiei termice a cladirilor si inlocuirea tamplariei. 8.Reabilitarea instalatiilor interioare din locuinte, prin izolarea conductelor din subsoluri, montarea de diafragme pe plecarea coloanelor verticale de incalzire pentru echilibrarea hidraulica a acestora, sau trecerea la functionarea cu debite variabile prin montarea de robineti termostatati la corpurile de incalzire si variatoare de turatie la pompele din punctele termice/CT-uri, indiferent de sistemul de racordare care se va adopta. 9. Introducerea contorizarii individuale in cazul racordarii locuintelor pe orizontala. In cazul reabilitarii instalatiilor interioare din blocuri cea mai buna si ieftina solutie este aplicarea distributiei pe orizontala si contorizarea individuala. Aceasta solutie, coroborata cu recircularea apei calde reprezinta argumentele pentru ca debransarile de la SACET sa se ' stopeze si sa inceapa rebransarea celor care s-au debransat in general datorita calitatii proaste a serviciului de alimentare cu caldura(lipsa reglajului) si in special cel al alimentarii cu apa calda(datorita lipsei recirculatiei). In contextul cresterii competitiei pe piata de energie, prioritatea acordata cogenerarii rezidă din avantajele sale principale, si anume: - Economie de combustibil; producerea combinata a energiei electrice si termice intr-o instalatie de cogenerare este considerabil mai eficienta decat producerea acelorasi cantitati de energie electrica si termică separat in centrale electrice si centrale termice clasice. Economia de energie primara in cazul cogenerarii de inalta eficienta este de minim 10%. - Reducerea poluării atmosferice; eficienta ridicata a utilizarii combustibilului are un impact pozitiv asupra mediului, emisiile de gaze de ardere fiind mai reduse decat in cazul altor metode de producere a energiei. De aceea extinderea cogenerarii poate fi un instrument de baza in indeplinirea programelor de reducere a poluarii si mai ales a emisiilor atmosferice de bioxid de carbon Astfel, promovarea/extinderea sistemului de cogenerare raspunde necesitatilor generale privind cresterea eficientei energetice si protectia mediului inconjurator. Masurile propuse pentru eficientizarea functionarii in perioada de perspectiva a sistemului integrat de termoficare din municipiul Timisoara, au fost stabilite ca urmare a analizarii unor solutii tehnice moderne si performante la nivel mondial, cu un grad redus de poluare a mediului ambiant. S-a tinut seama de asemenea, de noile prevederi legislative care asigura facilitati in ceea ce priveste implementarea masurilor de crestere a eficientiei 130
a Actualizarea strategiei de alimentare cu , COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a ter TERMOFICARE COLTERM S.A, Municipiului Timisoara 2016 | COLTERMS.A, globale a sistemelor de termoficare. Principalele efecte scontate ca urmare a implementarii masurilor propuse, constau in: - reducerea pierderilor de caldura din cadrul sistemului - reducerea consumurilor specifice si proprii de combustibil si respectiv energie electrica, - cresterea eficientei echipamentelor si instalatiilor din cadrul sistemului, - cresterea gradului de siguranta in exploatare a sistemului, - reducerea costurilor de producere a energiei, - facturarea corecta a cantitatii de energie termice livrata si cresterea gradului de incasare a facturilor, - cresterea gradului de protectie a mediului ambiant ca urmare a reducerii emisiilor poluante (CO2, CO, SO2, NOx, pulberi, etc). In vederea implementarii masurilor de eficientizare a sistemului integrat de termoficare din Municipiul Timisoara, care vor permite Consiliului Loca/COLTERM sa beneficieze si de facilitatile pe care le ofera prevederile legislative referitoare la sistemele de termoficare, au fost abordate distinct urmatoarele tipuri de lucrari: - Lucrari cu privire la cele 2 surse principale de producere a energiei termice in vederea producerii agentului termic in conditii de eficienta energetica ridicata; - Lucrari de reabilitare si modernizare a retelelor de transport agent primar; - Lucrari de reabilitare si modernizare a retelelor de distributie; - Lucrari de reabilitare si modernizare a Punctelor Termice; - Lucrari de reabilitare si modernizare a Centralelor Termice; - Lucrari de reabilitare si modernizare a retelelor interioare de alimentare a imobilului cu apa calda si agent termic de incalzire, cu distributie pe orizontala si contorizare independenta: - Lucrari de reabilitare termica a anvelopei cladirilor; In sursele de producere a energiei termice _s-au executat lucrarile prevazute în stategia din anul 2009, cu exceptia montarii grupului energetic cu incinerare de deseuri. Aceasta lucrare a fost licitata dar contractul nu a fost incheiat. In plus, deoarece nu mai este prevazuta incinerarea deseurilor in Municipiul Timisoara, pana la clarificare situatiei in acesta actualizare a strategiei se include si solutia de montare a unei instalatii de piroliza a deseurilor Totodata, pentru cresterea cantitatii de energie produsa in cogenerare în CET SUD, pe carbune care are pretul mult mai scazut decat gazele naturale este necesara realizarea 131 |
Actualizarea strategiei de alimentare cu n COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a te TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 investitiei „Maximizarea puterii termice livrate din CET Sud, în rețeaua de transport, prin funcţionarea interconectata cu CT Centru, lucrare ce ar putea fi finantata in cadrul programului „Termoficare 2006-2020” si cofinantata 30% Unitatea Administrativ Teritoriala(UAT) Timisoara sau finantare din surse proprii ale operatorului SC COLTERM SA. In scopul functionarii in cogenerare si in perioadele tranzitorii la inceput si sfarsit de sezon de incalzire este indicata montarea unui rezervor de acumulare a energiei termice, astfel incit sa se poate functiona in tot cursul zile din perioada tranzitorie cand se livreaza energie termica pentru incalzire numai noaptea. Astfel, ziua se acumuleaza energie termica în bazin/rezervor si noaptea se livreaza. Dimensionarea se va face conform studiului de fezabilitate la debitul minim al unui cazan pentru functionare pe lignit si gaze naturale. Totodata, in surse trebuie sa se execute lucrarile prezentate la cap.9.3 pentru a se putea respecta normele de emisii. Nivelul pierderilor de caldura in sistemul de transport si distributie de peste 29%, deci mai mare de 15% stabilita ca valoare normala pentru un sistem de transport si distribuite eficient, coroborat cu faptul ca 25% din retelele de transport si peste 65% din retelele secundare sunt reabilitate, si cu faptul ca urmeaza a se executa in anii 2018-2019 lucrari de reabilitare la 9,067 Km traseu retea primara si 20,095 km traseu retea secundara, cu finantare din Programul Operational Infrastructura Mare(POIM), Axa 7.1.(85% finanatre UE, 13% buget de stat si 2% buget local), impun continuarea reabilitarii retelelor termice primare si secundare. 12.2. Masuri pentru imbunatatirea eficientei la consumatorii de caldura Masurile propuse pentru imbunatatirea eficientei la consumatorii de caldura, cuprind: 1) Reabilitarea si modernizarea retelelor interioare de alimentare a imobilului cu apa calda si agent termic de incalzire; 2) Reabilitarea termica a anvelopei cladirilor - fatade, terase, tamplarie exterioara. 12.2.1 Solutii de imbunatatire a sistemului de alimentare cu caldura la nivelul imobilului/consumatorilor Scopul lucrarilor de reabilitare/modernizare: 132
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a m TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 - asigurarea confortului termic in spatiile locuite, simultan cu diminuarea cheltuielilor aferente incalzirii; - adoptarea solutiilor care servesc scopului anterior mentionat, pe baza evaluarii eficientei economice a acestora, pe de o parte, şi a gradului de suportabilitate a costurilor de catre locatari şi autoritatile locale, pe de alta parte. Prezentarea lucrarilor de reabilitare/modernizare a instalatiilor de incalzire interioara 1, Modernizarea sistemului de echilibrare hidraulica a retelei de distributie şi dotarea fiecarui racord de bloc cu dispozitiv de mentinere a diferentei de presiune reala constanta corelata cu debitul de calcul, concomitent cu mentinerea/dimensionarea corpurilor de incalzire la nivelul de calcul; orice supradimensionare intr-o incapere perturba functionarea celorlalte corpuri de incalzire din locuinta respectiva si a celorlalte racordate din aceiasi conducta. 2. Modificarea/reabilitarea sistemului de distributie a agentului termic in cladire, care se poate realiza prin: - Mentinerea actualului sistem de distributie verticala şi dotarea corpurilor de incalzire cu robinete cu cap termostatic. - Inlocuirea actualului sistem de distributie verticala cu un sistem orizontal de distributie, masura cu cea mai mare eficienta si care consta in: = Modificarea distributiei orizontale din subsolul tehnic prin reducerea numarului de coloane verticale care vor strabate pe inaltime blocul, adica realizarea unei singure coloane pentru o scara de bloc care sa treaca prin casa scarii si din care sa se racordeze fiecare apartament/locuinta = La nivelul fiecarui palier se vor realiza racorduri prevazute cu contoare de caldura pe fiecare apartament; = In interiorul apartamentului se va adopta distributia bitubulara orizontala prin debranşarea corpurilor de incalzire de la coloanele actuale de alimentare cu agent termic; e In scopul realizarii stabilitatii hidraulice a sistemului şi a unui reglaj de calitate se recomanda ca fiecare racord de apartament sa fie dotat cu dispozitiv de presiune diferentiala constanta; 133 j îi | |
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a £ em TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A e Atat contorul individual de caldura cat şi dispozitivul de presiune diferentiala constanta vor fi amplasate in exteriorul apartamentului şi protejate impotriva oricarei interventii neautorizat. In aceasta situatie, pompele din punctele termice si centrale termice fiind prevazute cu turatie variabila; - Aerisirea corpurilor de incalzire se realizeaza prin ventile individuale şi prin conducta de aerisire proprie apartamentului (dotat cu vas de aerisire propriu); + Corpurile de incalzire se doteaza cu robinete cu cap termostatic (in scopul reglarii individuale a temperaturii interioare); Avand in vedere vechimea locuintelor din Municipiul Timisoara, deci si instalatiilor interioare acestora este recomandata solutia sistemului de distributie mixt care prezinta urmatoarele avantaje : 1, 5. Se realizeaza un sistem nou cu durata de viata ridicata; 2. Se evita deranjamemntele provocate de avarii locale la nivelul intregii instalatii; 3. 4 . O repartitie echitabila social a costurilor aferente incalzirii intre diversele Se realizeaza stabilitatea hidraulica a instalatiei apartamente (in functia de pozitia in cadrul blocului) presupune folosirea contoarelor drept repartitoare de cost. Dezavantajele acestui sistem sunt: . Inchiderea majoritatii corpurilor de incalzire din apartament conduce la debite foarte reduse vehiculate in instalatie, care este posibil sa se plaseze in afara marjei de siguranta a contoarelor de caldura proprii şi sa conduca practic la neinregistrarea consumurilor de caldura proprii. Astfel de situatii vor deforma costurile reale aferente incalzirii; Orice avarie la nivelul coloanelor afecteaza apartamentele in totalitate. Sistemul actual poate fi mentinut in functiune cu conditia ca tronsoanele conductelor verticale sa fie in stare buna. Aprecierea starii conductelor se face urmare unei expertize avand ca obiect verificarea grosimii tevilor si a depunerilor de pe tevi. Un alt parametru important il reprezinta durata de viata a tevilor, comparata cu durata de exploatare care poate conduce la decizia adoptarii unui program de reparatii capitale la nivelul cladirii. In cadrul acestui program, fie se va reabilita instalatia de incalzire in forma sa actuala, fie se va realiza sistemul de distributie interioara orizontal. 134
Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 Elementele de reglaj cantitativ sunt robinetele cu cap termostatic iar elementele de cuantificare a costurilor sunt repartitoarele de cost (se recomanda cele electronice cu afişare la distanta). Conditia realizarii stabilitatii hidraulice este dotarea racordului blocului cu vana care realizeaza o pierdere de sarcina hidrodinamica constanta, indiferent de manevrele locatarilor asupra robinetelor cu cap termostatic, sau renuntarea la montarea acestei vane in conditiile in care pompele din punctele termice/centrale termice au turatie variabila. Repartizarea costurilor aferente incalzirii implica aplicarea unei proceduri de ponderare a citirilor repartitoarelor de cost, baza de tarifare reprezentand-o cantitatea reala de caldura consumata, indicata de contorul de caldura general montat pe racordul blocului. Eroarea de citire a contorului general se incadreaza fara exceptie in eroarea componentelor (debitmetrul şi calculatorul cu termorezistente imersate sau de contact) deoarece modificarile de debit fata de valoarea nominala se inscriu, prin gradul lor de simultaneitate, in marja acceptabila a debitelor de agent termic. Prin urmare citirea cantitatii de caldura la nivelul contorului de bloc nu poate genera valori false. Costurile care se repercuteaza in pretul energiei consumate sunt cele datorate: - contorului general de caldura; - sistemului format din robinetul cu cap termostatic şi repartitorul electronic de costuri. Acest sistem a fost impelementat in majoritatea cazurilor in Municipiul Timisoara. In cazul producerii unor avarii la nivel de corp de incalzire se impune golirea intregii coloane, fapt care impune dotarea cu vane de golire in subsol, Aceasta situatie deranjanta se poate elimina prin dotarea corpurilor de incalzire cu vane de tip sfera pe racordul de retur. Inchiderea acestei vane şi a robinetului amplasat pe racordul de tur izoleaza corpul defect fara sa afecteze ceilalti locatari. In cazul existentei unor consumatori care refuza sa plateasca costul incalzirii se poate proceda la inchiderea corpurilor de incalzire şi sigilarea acestora pana la rezolvarea situatiei de plata. Se subliniaza insa ca aceasta masura va genera situatii conflictuale in cadrul asociatiei de proprietari/locatari deoarece proprietarii/chiriaşii din apartamentele cu corpurile de incalzire inchise vor refuza in continuare sa plateasca caldura, profitand insa de transferul de caldura din partea incintelor calde din apartamentele invecinate. In acestea din urma se va genera o situatie paradoxala in care nivelul de temperatura interioara se reduce dar costul aferent caldurii consumate creşte fata de situatia normala de incalzire a cladirii. 135 pe
Ep Actualizarea strategiei de alimentare cu |. COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a 4 TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 L COITERM SA, Sistemul de tip orizontal poate fi realizat cu ocazia reparatiilor capitale, ca alternativa la sisternul actual. Efectul economic este similar cu cel obtinut prin modernizarea sistemului actual, dar investitia in comparatie cu realizarea sistemului actual, este înferioara şi, prin urmare, se rocomanda realizarea sistemului orizontal. In ceea ce priveşte individualizarea consumurilor de caldura pentru incalzirea spatiilor, prin citirea contoarelor de caldura amplasate pe racordul fiecarui apartament este posibil ca valorile citite sa fie afectate de erori (uneori semnificative) in cazul in care in majoritatea camerelor robinetele cu cap termostatic sunt plasate la pozitia aferenta mentinerii unei temperaturi interioare de garda. Procesul nu este similar cu cel al contorizarii la nivel de bloc din cauza simultaneitatii consumurilor de caldura. Contoarele de caldura de apartament trebuie sa joace rol de repartitoare din urmatoarele motive: Y locatarii trebuie sa suporte şi costurile aferente spatiilor comune (casa scarilor, uscatorie etc.) Y asigurarea repartitiei echitabile social a costurilor aferente incalzirii intre diversele apartamente (in functia de pozitia in cadrul blocului - apartamentele amplasate la ultimul nivel şi la parter precum şi in zonele periferice ale blocului la aceeaşi suprafata utila vor consuma cu pana la 50% mai multa caldura decat apartamentele "protejate” termic din bloc). In acest scop se dezvolta proceduri de calcul adecvate in care citirile contoarelor de caldura reprezinta elemente proprii unor repartitoare de cost. Comun realizarii ambelor sisteme este elaborarea unor proceduri de calcul a consumului de caldura (pentru incalzire şi apa calda) care sa poata fi aplicate de chiar furnizorul de caldura in scopul repartizarii echitabile a costurilor aferente incalzirii şi apei calde. Sumele care revin aplicarii solutiilor de modernizare energetica sunt urmatoarele: 1.Investitii care trebuie efectuate indiferent de tipul sistemului de distributie interioara a caldurii şi tipul sistemului de preluare a datelor sunt: - Contor de caldura general la bransament : 0,3 EURO/m? suprafata incalzita , care in majoritatea cazurilor este montat; 136
Actualizarea strategiei de alimentare cu = COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a _ TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM SA. - Echilibrarea hidraulica şi repararea izolatiei conductelor de distributie distributiei: 0,85 EURO/m* suprafata incalzita; acest cost poate fi evitat daca pompele din punctele termice/centrale termice sunt dotate cu variatoare de turatie, ceea ce este realizat in punctele termice reabilitate , iar in celelalte se vor monta in cadrul lucrarilor de reabilitare. - Spalare corpuri de incalzire si conducte de distributie: 0,18 EURO/m? suprafata incalzita; - Ventil aerisire corp de incalzire: 0,08 EURO/m” suprafata incalzita; 2.Investitii care depind de tipul sistemului de distributie şi al sistemului de preluare a datelor : 1. Modernizarea sistemului actual: Preturile de mai jos sunt preluate din strategia actualizata in anul 2013, deoarece rata de inflatie cu mulata in perioada 2014-2016 a fost de 98.91% comparativ cu anul 2013. - Robinet cu cap termostatic şi repartitor de cost electronic — in cazul sistemului de preluare a datelor prin citire directa - 2,33 EURO/m”; - Robinet cu cap termostatic şi repartitor de cost electronic plus echipamentul de transmisie a datelor la distanta prin unde radio-— in cazul sistemului de preluare a datelor prin transmisie radio - 5,42 EURO/m* TOTAL: - 2,89 EURO/m? pentru sistemul cu preluare prin citire directa a datelor, - 5,98 EURO/m” pentru sistemul cu preluare a datelor prin transmisie radio La aceasta etapa se poate accepta prima varianta si anume a preluarii datelor prin citire directa. La aceste costuri aferente unor lucrari cu eficienta energetica se adauga si cele aferente inlocuirii conductelor, costul total fiind de 20-23 Euro/ m* 2. Sistem racord orizontal - Contor de energie termica racord apartament + Robinet cu cap termostatic + Robinet sferic de izolare + Cutie de distributie pentru ansamblul de masurare + Montaj bucla de masurare in cutia de distributie electronic — in cazul sistemului de preluare a datelor prin citire directa - 6,22 EURO/m” - Contor de energie termica racord pe apartament +Robinet cu cap termostatic + Robinet sferic de izolare + Cutie de distributie pentru ansamblul de masurare + Montaj bucla de masurare in cutia de distributie + echipamentul de transmisie a datelor la distanta prin unde radio — in cazul sistemului de preluare a datelor prin transmisie radio —.87EURO/m* 137
x Actualizarea strategiei de alimentare cu " COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dem TERMOFICARE COLTERNM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM S.A. TOTAL: - 6,78 EURO/m? pentru sistemul cu preluare prin citire directa a datelor; - 7,43 EURO/m* pentru sistemul cu preluare a datelor prin transmisie radio. Asa cum s-a precizat mai sus este mai recomandata prima varianta, datorita costurilor mai reduse.. Costurile solutiilor de modernizare a instalatiei de incalzire interioara, reflecta numai pe cele care conduc la reducerea consumului de caldura şi care reprezinta o parte din costurile de investitie. Transformarea sistemului interior de incalzire, din sistem cu coloane verticale (cel actual) in sistem cu distributie mixta vertical - orizontal nu conduce la eficienta energetica superioara. Sumele necesare transformarii sistemului interior de incalzire(inclusiv al coloanelor) pot dubla investitiile aferente modernizarii energetice a instalatiei interioare de incalzire, conducand la o valoare estimata totala de 10 — 14 Euro/m? suprafata incalzita. Din comparatia costurilor totale in cele 2 variante si anume a mentinerii sistemului actual si a realizarii racordarii orizontale, rezulta ca varianta 2-a este cea mai rentabila. 12.2.2. Reabilitarea termica a cladirilor Stadiul de realizare a programului de reabilitare a blocurilor de locuinte Imbunatatirea eficientei energetice a cladirilor constituie o preocupare majora la nivel european si national. Consumul energetic al cladirilor are o pondere insemnata in consumul energetic total al Uniunii Europene si al Romaniei, iar potentialul de reducere a consumurilor energetice prin reabilitarea termica a cladirilor este important (de circa 40 %). Reabilitarea termica a cladirilor si instalatiilor aferente este parte integranta a politicii energetice a Romaniei si se realizeaza prin solutii tehnice si masuri care conduc la scaderea consumurilor energetice si de combustibil, scaderea costurilor de intretinere pentru incalzire si prepararea apei calde de consum, imbunatatirea conditiilor de igiena si confort termic, reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul si consumul de energie. Sectorul cladirilor reprezinta 40% din consumul total de energie in Uniunea Europeana. Reducerea consumului de energie in acest domeniu constituie, astfel, o prioritate in cadrul obiectivelor „20-20-20” in materie de eficienta energetica. 138
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 Directiva 2010/31/CE privind performanta energetica a cladirilor se inscrie in acest obiectiv, propunand statelor membre principii directoare in ceea ce priveşte performanta energetica a cladirilor venind cu modificari şi completari la Directiva 2002/91/CE privind performanta energetica a cladirilor. Uniunea Europeana doreşte sa promoveze performanta energetica a cladirilor şi a unitatilor cladirilor, iar criteriile de performanta trebuie determinate pe baza unei metodologii care sa poata fi diferentiata la nivel national şi regional şi care trebuie sa tina seama de mai multe elemente, dintre care: = caracteristicile termice ale cladirii (capacitate termica, izolare etc.); = instalatia de incalzire şi de alimentare cu apa calda; = instalatia de climatizare şi ventilare; = instalatia de iluminat integrata; = conditiile de climat interior. Este luata in considerare, de asemenea, influenta pozitiva a altor elemente, cum ar fi: conditiile locale de expunere la radiatia solara, iluminatul natural, energia electrica produsa prin cogenerare şi sistemele de incalzire şi de racire centralizate sau de bloc. Trebuie sa se puna in aplicare cerinte minime in materie de performanta energetica, pentru a atinge niveluri optime, din punctul de vedere al costurilor. Nivelul acestor cerinte este revizuit la fiecare cinci ani. La stabilirea acestor cerinte minime, se face distinctie intre cladirile noi şi cele deja existente, precum şi intre diversele categorii de cladiri. Dintre cerintele minime referitoare la performanta energetica a cladirilor sunt de amintit: = planurile nationale pentru creşterea numarului de cladiri al caror consum energetic este aproape egal cu zero; = certificarea energetica a cladirilor; = inspectia periodica a sistemelor de incalzire şi de climatizare din cladiri; = sistemele de control independent al certificatelor de performanta energetica şi al rapoartelor de inspectie. Cladirile existente, atunci cand sunt supuse unor renovari majore, trebuie sa beneficieze de o imbunatatire a performantei energetice, astfel incat sa indeplineasca, de asemenea, cerintele minime. 139
_ Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a PR TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 Atunci cand sunt nou instalate, inlocuite sau modernizate, sistemele tehnice ale cladirilor, cum sunt sistemele de incalzire, sistemele de apa calda, sistemele de climatizare şi sistemele de ventilare de mari dimensiuni, trebuie sa indeplineasca, de asemenea, cerinte in materie de performanta energetica. Pentru cladirile noi, inainte de inceperea lucrarilor de constructie, se studiaza şi se ia în considerare fezabilitatea, din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului inconjurator, a sistemelor alternative de eficienta ridicata de tipul: = sisteme descentralizate de alimentare cu energie bazate pe energie din surse regenerabile; = cogenerare; = sisteme de incalzire sau de racire centralizate sau de bloc, in special atunci canu acestea se bazeaza, integral sau partial, pe energie din surse regenerabile; = pompe de caldura, daca acestea sunt disponibile. Elementele unei cladiri care fac parte din anvelopa cladirii şi care au un impact semnificativ asupra performantei energetice a acestei anvelope (de exemplu, ramele ferestrelor) trebuie sa respecte, de asemenea, cerintele minime in materie de performanta energetica atunci cand sunt inlocuite sau modernizate, Ori de cate ori se construieşte sau se renoveaza o cladire, directiva incurajeaza ferm introducerea unor sisteme inteligente de contorizare. Incepand cu data de 31 decembrie 2020, toate cladirile noi vor fi cladiri cu consum de energie aproape egal cu zero. Cladirile noi ocupate şi detinute de autoritatile publice trebuie sa indeplineasca aceleaşi criterii dupa 31 decembrie 2018. Cresterea performantei energetice a cladirilor este parte a acquis-ului comunitar, cerinta a Directivei 2002/91/CE privind performanta energetica a cladirilor,preluata in legislatia romana prin Legea nr. 372/2005 si a Directivei 2006/32/EC privind realizarea unei rate anuale de economie de energie de 1 % in urmatorii 9 ani. ln Romania, MDRL este autoritate pentru control si supraveghere la nivel national pentru eficienta energetica in cladiri. 0UG nr. 18/2009 privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte ' stabileste lucrarile de interventie pentru reabilitarea termica a blocurilor de locuinte construite dupa proiecte elaborate in perioada 1950— 1990, etapele necesare realizarii lucrarilor, modul de finantare a acestora, precum si obligatiile si raspunderile autoritatilor administratiei publice si ale asociatiilor de proprietari. Consumul ridicat de energie termica se datoreaza in principal: 140
Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 > pierderilor mari de energie termica datorate performante termice slabe a invelisului cladirii; > supra-consum din cauza lipsei de stimulente pentru economisirea de energie (contorizarea individuala); > supraincalzire din cauza lipsei robinetelor termostatate la corpurile de incalzire; > consum excesiv de apa calda de consum, datorita lipsei recircularii. La nivelul cladirilor se impun doua categarii de lucrari obligatorii: Y optimizarea consumului de utilitati la nivelul consumatorului, prin: - reabilitarea anvelopei cladirilor (izolarea termica a elementelor de constructie opace si generalizarea dotarii cu geamuri termoizolante); - controlul si reglarea consumului de caldura la nivelul instalatiilor din cladiri; Y contorizarea consumului de caldura la nivelul consumatorilor. Reabilitarea anvelopei unei cladiri consta in: - izolarea termica a peretilor exteriori ai blocului; - inlocuirea ferestrelor intregului bloc si a usilor exterioare existente cu unele superioare calitativ, care vor izola mai bine fiecare incapere; - termo-hidroizolarea acoperisurilor sau a terasei/termoizolarea planseului de peste ultimul nivel, in cazul sarpantei; - izolarea termica a planseului peste subsol, in cazul in care prin proiectarea blocului sunt prevazute apartamente la parter; - lucrari de refacere a finisajelor anvelopei. Conform datelor privind rezultatele preliminare ale recensamantului populatiei şi al locuintelor ce s-a desfasurat in anul 2011, sectorul rezidential din Romania cuprinde 8 450 942 locuinte situate in 5 117 777 cladiri, din care 4 583 045 locuinte in mediul urban situate in 1 364 897 cladiri, iar restul in mediul rural. Sub 1,8 % din totalul cladirilor urbane este reprezentat de 85 632 cladiri de locuit multietajate (blocuri) cu 2 984 577 apartamente (37% din numarul total de locuinte), acestea , teoretic sunt racordate in totalitate la sisteme de incalzire centralizata. 3.755.761 de locuinte, adica 44,4% din total au incalzire din sisteme de termoficare sau centrale termice proprii. Majoritatea cladirilor au un grad redus de izolatie t&rmica, datorita vechimii acestora care este intre 15 si 55 de ani, a materialelor din care sunt construite si a tehnologiei de 141 | 1 |
» Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 S.A Col izolatie utilizata la constructie. Prin masuri de reabilitarea se poate obtine o reducerea consumului de energie termica pentru incalzire pe ansamblul unei cladiri de pana la 40%. Pana la sfarsitul anului 2018, au fost reabilitate termic circa 186.000 apartamente, iar in pregatire si executie inca un numar de circa 110 000 apartamente. In ritmul de finantare si executie a reabilitarilor termice inregistrat pana in prezent ar fi necesara o perioada de timp de 90-100 de ani. Guvernul Romaniei a solicitat Comisiei Europene sa redirectioneze catre proiectele de reabilitare termica sumele de bani neaccesate in cadrul altor programe de finantare, iar CE a aprobat la sfarşitul anului 2011 realocarea sumei de 360 de milioane de euro de la alte programe operationale sectoriale pentru reabilitarea termica a cladirilor de locuit, aceasta suma fiind suficienta pentru reabilitarea a aproximativ 250 000 de apartamente la nivel national. Aceste lucrari se deruleaza incepand cu anul 2012. In Romania, reabilitarea energetica a cladirilor existente se realizeaza in conformitate cu legislatia si reglementarile tehnice in vigoare: a. Legislatie aplicabila: Y Legea nr. 10/18 ianuarie 1995 privind calitatea în constructii (una dintre cele 6 exigente esentiale continute in lege este "izolatia termica, hidrofuga şi economia de energie" - exigenta F), publicata in Monitorul Oficial nr. 12/24 ianuarie 1995, cu modificarile şi completarile ulterioare. Y DIRECTIVA 2002/91/CE din 16 decembrie 2002 privind performanta energetica a cladirilor. ! Y Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, publicata in Monitorul Oficial, partea i, nr. 1144 din 19 decembrie 2005. La Normele metodologice privind performanta energetica a cladirilor aprobate de MDLPL prin ordinul nr. 691 din 10.08.2007, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, partea |, nr. 695/12.X.2007. Y HG 1735/6.12.2008, "Norma metodologica de aplicare a 0UG nr. 174/2002, privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri de locuit multietejete (blocuri de locuinte-condominii)". 142
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a d. dm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM S.A Ordonanta de urgenta OG nr. 18/4.03.2009 privind creşterea performantelor Y energetice a blocurilor de locuinte, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea |, nr. 155/12.111.2009. Norme metodologice de aplicare a OG nr.18/2009 privind creşterea performantelor energetice a blocurilor de locuinte aprobate prin ordinul nr. 163 din 17 martie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea |, nr. 194/27.111,2009. b. Reglementari tehnice aplicabile: Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor, indicativ C107-2005 (structurat in cinci parti: Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit, indicativ C107/1 -2005, Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat cea de locuire, indicativ C107/2-2005, Normativ privind calculul performantelor termoenergetice ale elementelor de constructie ale cladirilor, indicativ C107/3-2005, Ghid privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit, indicativ C107/4-2005, Normativ privind calculul termotehnic ale elementelor de constructie în contact cu solul, indicativ C107/5-2005), aprobat prin ordin MTCT nr. 2055 din 29.11.2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea |, nr. 1.124/13.XI1.2005. Normativ pentru expertizarea termica şi energetica a cladirilor existente şi a instalatiilor de incalzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora, indicativ NP 048-2000, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 324/N/4.12.2000, publicat in Buletinul Constructiilor vol. 4 din 2001. NP 049-2000: Normativ pentru elaborarea şi acordarea certificatului energetic al cladirilor existente; NP 047-2000: Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente şi al instalatiilor de incalzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora, Metodologie de calcul al performantei energetice a cladirilor Mc 001 - 2006 aprobata de MTCT prin Ordinul nr. 157 din 1.02.2007 structurata in trei parti: Partea | - Anvelopa cladirii, indicativ Mc 001/1 - 2006, Partea a Il-a Performanta energetica a instalatiilor din cladiri, indicativ Mc 001/2 - 2008, Partea a lll-a Auditul şi certificatul de 143 | | | |
Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 performanta energetica a cladirii, indicativ Mc 001/3 - 2006 etc, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea 1, nr. 126 bis/21.11.2007, Metodologie de calcul al performantei energetice a cladirilor Mc 001/4 - 2009 aprobata de MDRL prin Ordinul nr. 1071 din 16.12.2009 care completeaza si modifica Ordinul nr. 157 din 1.02.2007, partea IV-a-,Breviar de calcul al performantei energetice a cladirilor si apartamentelor” si partea V-a — Model certificat de performanta energetica al apartamentului” Activitatea de expertizare, certificare şi modernizare energetica a cladirilor existente este desfaşurata de auditori energetici atestati MTCT cu gradul | pentru specialitatile constructii şi instalatii. Consumul de caldura aferent incalzii spatiilor şi prepararii apei calde de consum, caracteristic cladirilor de locuit din Romania variaza intre circa 300 kKWh/m'an in cazul cladirilor de tip bloc de locuinte şi 550 kKWh/m”an in cazul cladirilor individuale. Aceste valori sunt de 3 - 5 ori superioare valorilor caracterizand cladiri similare din tarile facand parte din UE (amplasate in jurul paralelei de 45*N). Ataşat consumului de caldura mentionat se pune in evidenta şi un randament de utilizare a resurselor energetice, la nivelul Romaniei, de circa 0,475 unul din cele mai reduse din Europa, in conditiile in care Romania este o tara importatoare de gaze naturale. Pe o scara a valorilor, cele mai reduse randamente sunt caracteristice cladirilor de locuit individuale dotate cu surse proprii de asigurare a caldurii şi cele mai ridicate revin cladirilor colective dotate fie cu centrale termice fie cu sisteme de incalzire districtuala. În cazul municipiului Timisoara consumul realizat in anul 2016 a fost dr circa si an. Consumul ridicat de caldura ce se realizeaza in Romania, este datorat rezistentei termice scazuta a anvelopei cladirilor, cu valori dependente atat de materialele de izolatie termica utilizate, cat şi de configuratia geometrica şi structurala a cladirilor existente. Consumurilor ridicate de caldura atrag dupa sine şi emisii importante de noxe (in special gaze cu efect de sera Unul din conceptele specifice activitatii de Dezvoltare Durabila promovata la nivel mondial şi care trebuie sa coordoneze orice solutie de modernizare energetica, il constituie managementul utilitatilor la nivel de consumator. În scopul reducerii consumului de caldura 144
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a wm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 şi de creştere a eficientei de utilizare a acesteia, rezulta doua tipuri de activitati ce trebuie intreprinse la nivelul cladirilor, si anume: 1. Reducerea consumului de caldura la nivelul consumatorului (cladiri) prin masuri de reabilitare a protectiei termice şi prin controlul şi reglarea consumului de caldura la nivelul instalatiilor din cladiri. Consumul de caldura este dependent in principal de urmatorii parametrilor fizici şi termodinamici asupra carora se poate interveni pentru reducerea acestuia, factori prezentati în ordinea importantei: - rezistenta termica a elementelor de constructie verticale exterioare opace (peretii exteriori) şi verticale adiacente mediului natural, rezistenta ce poate fi crescuta prin reabilitatea/montarea izolatiei termice a cladirilor. - temperatura interioara medie a spatiilor locuite, temperatura ce trebuie reglata cu ajutorul robinetilor termostatati montati la fiecare corp de incalzire, functie de utilizarea incaperii( temperatura poate fi redusa in spatiile in care nu se locuieste permanent 24 de ore din 24 pe zi, la plecarea din locuinta la serviciu, scoala, in orele de noapte, etc) - degajari interne de caldura ca rezultat al activitatii umane, inclusiv utilizarea surselor de caldura cu flacara deschisa (aragaz); - rata de ventilare a spatiilor locuite [sch/n], rata ce trebuie redusa pana la minim 0,5 sch/h, prin inlocuirea tamplariei exterioare. 2.Adoptarea unor proceduri eficiente şi stimulative de masurare a consumului de caldura la nivelul consumatorilor (apartamente), Alegerea solutiei de reabilitare termica a cladirilor de locuit existente, la nivelul anvelopei acestora prin montare izolatie termica la fatade si terase/plansee sub acoperisuri, izolatie hidrofuga, lucrari de eliminare a condensului, se face avandu-se in vedere alcatuirea si starea elementelor de constructie existente, determinate in faza de realizare a auditului energetic. Reabilitarea termica a anvelopei cladirii se face impreuna cu inlocuirea tamplariei exterioare, Reabilitare termica a blocurilor de locuinte conduce la cresterea performantelor energetice a cladirilor si implicit, imbunatatirea conditiilor de viata pentru populatie, imbunatatirea aspectului estetic al cladirilor si degrevarea bugetului local de sume importante alocate subventiilor pentru energia termica, De asemenea, reabilitarea termica a si utilizarea judicioasa a caldurii reprezinta mijloacele cele mai facile pentru reducerea facturii pentru 145 | | | | | Ţ i | |
> Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a PU TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 al |_COLTERM SA, energie termica, in conditiile in care investitiile necesare nu se realizeaza din fonduri proprii ale locatarilor. 12.2.2.1 Solutii tehnice pentru reabilitarea cladirilor Solutiile tehnice pentru reducerea consumului de caldura pentru incalzire sunt urmatoarele: a) utilizarea rationala a caldurii - care implica costuri reduse - realizata prin: - asigurarea inchiderii uşilor exterioare din spatiul casei scarilor; " etanşarea rosturilor mobile din spatiul casei scarilor, dupa caz; - izolarea conductelor interioare de distributie a apei calde (incalzire şi apa calda de consum) din spatiul subsolurilor tehnice; - reducerea ratei de ventilare a spatiilor locuite pana la minim 0,50 sch/h, ca valoare medie zilnica; - reducerea temperaturii interioare rezultante in special in orele de noapte. b) utilizarea eficienta a caldurii - care implica costuri relativ importante prin: - izolarea termica a elementelor de constructie opace; - generalizarea dotarii cu geamuri termoizolante; - dotarea cu robinete cu cap termostatic şi introducerea sistemului de repartizare a costurilor(repartitoare de costuri au fost montate in majoritatea locuintelor/apartamentelor). In urma masurilor de modernizare energetica a fondului de cladiri existente, alimentate cu caldura din sistemul existent de incalzire centrala, consumatorii de caldura pentru incalzire beneficiaza de urmatoarele efecte economice: = pe de o parte, işi vor reduce factura anuala pentru incalzire; = pe de alta parte, vor trebui sa suporte costurile acestor modernizari, daca nu se vor gasi fonduri care sa nu implice populatia sau gradul de implicare sa fie redus, cel la nivelul suportarii valorii pentru dotarea cu robinete cu cap termostatic şi introducerea sistemului de masura a cantitatii de caldura consumata/repartizare a costurilor. 146 | | | | | |
Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 12.2.2.2 Ipoteze de calcul a efectelor economice rezultate in urma reabilitarii cladirilor Ipotezele in care se efectueaza calculele sunt urmatoarele: 1, Cladirile şi instalatiile interioare de incalzire (conductele interioare şi aparatele de incalzire cu instalatiile anexe lor) exista; ele nu se inlocuiesc in urma aplicarii masurilor de modernizare energetica a cladirilor. Deci, prin aplicarea acestora nu se modifica capacitatile termice (debitele de caldura) ale elementelor interioare şi conductelor de incalzire. 2. Capacitatile termice instalate in sursele de caldura existente nu se reduc, pe seama reducerii debitului de calcul pentru incalzire; 3. Reducerea cu circa 25 % a consumului anual de caldura al consumatorilor casnici al caror aparatamenbte se izoleaza termic. S-a previzionat izolarea termica a 2225 apartamente pe an Aceasta va conduce la diminuarea productiei anuale de caldura pentru incalzire, asigurata de surse cu acelasi procent. 4. Reducerea cantitatii anuale de caldura necesara pentru incalzire, conduce la nivelul consumatorilor de caldura, la reducerea facturii anuale pentru incalzire cu cu circa 25 %: 5. Valoarea investitiilor necesare implementarii masurilor de modernizare energetica a cladirilor se determina pentru ansamblul cladirilor alimentate cu caldura din sistemul existent. Aceasta valoare se calculeaza prin inmultirea suprafetei utile totale a spatiilor de locuit, ale cladirilor alimentate cu caldura din sistemul existent-SACET(m”), cu investitia specifica pentru implementarea masurilor de modernizare energetica a cladirilor, ( in Euro/m? de suprafata utila incalzita). 6. Din punctul de vedere al duratei pentru implementarea masurilor preconizate de modernizare energetica a cladirilor, aceasta se stabileste in functie de suportabilitatea locatarilor sau a asigurarii fondurilor din alte surse( buget local, fonduri europene, etc), corelat cu valoarea investitiei. Astfel, pentru un apartament conventional, care are suprafata utila incalzita de circa 47,5 m' pentru aplicarea masurilor de “reducere a consumurilor pentru incalzire” in cele doua variante tehnice prezentate anterior, investitia specifica ar fi: - pentru metoda (a) a “imbunatatirilor”, circa 10,1 EUR/m” supr.utila; - pentru metoda (b) a - “reducerii consumului”, circa 36 EUR/m* supr.incalzita 147 | i i
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A, Deci, investitia aferenta modernizarii unui apartament mediu, la nivelul consumatorului, s-ar ridica la circa: - in varianta (a): 479,75 EUR, adica 2191.83 lei, la un curs de 4,5687 lei/EUR - in varianta (b): 1710 EUR, adica 7812,48 lei,la un curs de 4,5687 lei/EUR Se constata ca, intr-un an, efortul unei asemenea investitii, ar fi foarte mare , practic imposibil de suportat pentru marea majoritate a populatiei. iar raportat la nivelul total al suprafetei locuibile din Municipiul Timisoara este practic imposibil de realizat fizic. Tinandu- se seama de aceste aspecte, investitiile pentru modernizarea energetica a cladirilor de locuit se considera ca se va face eşalonat in 20 de ani. 12.2.2.3. Calculul eficientei economice a masurilor de creştere a eficientei energetice a cladirilor Criteriul economic adoptat pentru calculul eficientei este termenul de recuperare a investitiei care se calculeaza ca raport intre valoarea investitiei si valoarea economiei/ reducerii consumului anual realizat prin imbunatatirea energetica a cladirii Rezultatele calculelor economice sunt prezentate in Anexa 3. Analiza acestora evidentiaza ca termenul de realizare a investitiei pentru modernizarea energetica a locuintelor consumatorilor urbani branşati la sistemul centralizat de alimentare cu caldura din Municipiul Timisoara (este vorba atat de consumatorii racordati la CET, cat şi de cei racordati la CT de cvartal) si care nu au locuintele izolate termic , adica izolarea a cite 2225 apartamente/an, este de 20 de ani.Valoarea investitiei pentru executia lucrarilor de reducere a consumului de caldura (metoda”b”) a 44500 apartamente considerind ca fiecare apartament are o suprafata medie incalzita direct de circa 47,5 m” este de circa 76,0 mil.Euro, adica 3,8 mil.Eurofan considerind ca investitia se finalizeaza in 20 ani (2017- 2036). Termenul mare de recuperare a investitiei(circa 19 ani), cu mult peste limita de interes pentru locatari/ investitori care este in jurul a maxim 6-8 ani, arata ca actiunea de modernizare energetica a cladirilor trebuie privita ca o solutie de durata, pentru aplicarea careia trebuie sa se identifice fonduri — fonduri UE, imprumuturi — pentru durate mari cu conditii deosebit de avantajoase, garantate eventual de stat, ea trebuind sa fie considerata, de fapt,ca o masura cu caracter social, in sprijinul consumatorilor. 148
Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 COMPANIA LOCALĂ DE dem TERMOFICARE COLTERM S.A. Evolutia valorii cumulate a investitiei si a reducerii cantitatii de energie termica consumata si ca urmare reducerea valorii facturii de energie termica se prezinta in Anexa 3 si in graficele urmatoare : a)evolutia reducerii consumului de energie termica ca urmarea izolarii termice a 44500 de locuinte/apartarnente este: Reducere consum energie termica (Gcal/an) 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 2018 | 2020 | 2017 | _— Reducere consum energie termica b) evolutia valorii investitiei si a reducerii facturii aferente energiei termice economisite , valori cumulate , precum si durata de ercupearre a investitiei rezulta din graficul urmator: 149
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 m W OD DN MT n GA a O d N m LH An V vi d gi QIN N N N INN NO ml nm N N N N m N N N N NY N N N WIN N N N N — Valoare investitie (mil.euro) — Reducere val. factura(mil.euro) Asa cum rezulta din grafic durata de recuperare a investitiei este de circa 19 ani. Analiza situatiei energetice a cladirilor din Municipiul Timisoara, alimentate cu caldura din sistemul centralizat, conduce la urmatoarele concluzii: Efectele economice ale modernizarii energetice a locuintelor (caracterizata de o investitie specifica de 36 Euro/m? de suprafata utila/incalzita direct), la nivelul cladirilor alimentate cu caldura din sistemul centralizat de incalzire (44500 apartamente cu suprafata utila totala de 2.113.750 m?), sunt: - investitia necesara reabilitarii cladirilor: 76 mil. Euro/20 ani; — reducerea val.facturii: 80 mil.Euro/20 ani; - termenul de recuperare al investitiei: — 19 ani. Termenul de recuperare al investitiei scade odata cu cresterea pretului combustibilului. Investitiile aferente contorizarii individuale şi transformarii distributiei verticale in distributie orizontala au urmatoarele valori: - Investitia pentru contorizarea individuala a consumatorilor (Contor de energie termica racord apartament + Robinet cu cap termostatic + Robinet sferic de izolare + Cutie de distributie pentru ansamblul de masurare + Montaj bucla de masurare in cutia de distributie electronic — in cazul sistemului de preluare a datelor prin citire directa) va fi de: 13,150 mil. Euro. - Investitia pentru realizarea distributiei orizontale - 14, 74mil.Euro 150 | | i j | i |
. COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dum TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 Actualizarea strategiei de alimentare cu | | | COLTERM S.A i | Investitia totala pentru imbunatatirea sistemului de alimentare cu caldura la nivelul imobilului/consumatorilor si reabilitarea termica a cladirilor ar fi de circa 103,87 mil, Euro. Lucrarile cuprinse in acesta valoare extimata se refera la 44.500 apartamente cu suprafata | utila medie de 47,5 m” /apartament si constau in: | - izolarea termica a peretilor exteriori ai blocului; | - inlocuirea ferestrelor intregului bloc si a usilor exterioare existente cu unele superioare calitativ, care vor izola mai bine fiecare incapere; - termo-hidroizolarea acoperisurilor sau a terasei/termoizolarea planseului de i peste ultimul nivel, in cazul sarpantei; - izolarea termica a planseului peste subsol, in cazul in care prin proiectarea | blocului sunt prevazute apartamente la parter; - lucrari de refacere a finisajelor anvelope; - inlocuire instalatie distributie incalzire si apa calda menajera si realizarea racordului pe orizontala, izolare conducte; - contorizarea individuala a consumatorilor/apartamentelor (Contor de energie termica racord apartament + Robinet cu cap termostatic + Robinet sferic de izolare + Cutie de distributie pentru ansamblul de masurare + Montaj bucla de masurare in cutia de distributie electronic — in sistemului de preluare a datelor prin citire directa) Aceasta analiza a fost efectuata si pentru a scoate in evidenta faptul ca locatarii in majoritatea lor nu pot suporta costurile acestei investitii chiar daca ea s-ar amortiza prin reducere facturii. Reducerea facturii datorita imbunatatirii energetice a cladirilor va fi anulata i de cresterea pretului gazelor naturale. In aceste conditii trebuie gasite solutii de finantare pentru aceste lucrari din bugetul local si/ sau de stat, precum si din fonduri europene. Avandu-se in vedere ca, reducerea cererii de caldura, va insemna reducerea consumului de combustibil pentru producerea sa, deci va conduce la reducerea poluarii mediului, coroborat cu termenul mare de recuperare; trebuie avuta in vedere si o finantare din partea U.E. In acest mod s-ar putea realiza cofinantarea investitiei necesare modernizarii. 12.2.3 Masuri de crestere a eficientei energetice în sistemele de transport si distributie 131
i Actualizarea strategiei de alimentare cu - COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A. 12.2.3.1 Sistemul de transport Masurile necesare in vederea cresterii eficientei in sistemul de transport a caldurii, cuprind: a. Reabilitarea conductelor existente amplasate aerian si subteran Ca urmare a dificultatilor in functionare datorate starii de uzura a conductelor cat si a diametrelor supradimensionate ale acestora, cauzate de numarului mare de debransari ale consumatorilor, a modificarilor climatice din ultimii ani si altor cauze care au determinat reducerea consumului de energie termica, iar in perspectiva ca urmare a reablitarii energetice a cladirilor, se propune demontarea conductelor existente si inlocuirea acestora cu conducte noi de otel, in solutie preizolata. Acestea vor avea diametre reduse, stabilite in urma calculelor de dimensionare, functie de necesarul de caldura maxim orar aferent fiecarui consumator, la etapa de perspectiva, adica dupa termoizolarea cladirilor si realizarea lucrarilor de crestere a eficientei energetice. Pe baza redimensionarii, inlocuirea tronsoanelor de conducte se va realiza cu repozitionarea acestora in canalele existente sau pe trasee noi in domeniul public daca traseul actual este amplasat in domeniul privat . Solutia tehnica de instalare in sistem preizolat presupune utilizarea conductelor de otel, preizolate cu izolatie din spuma rigida de poliuretan si protejate cu o manta din polietilena de mare duritate, amplasate direct in pamant, pe pat de nisip. Conductele preizolate sunt prevazute cu sistem de senzori (conductori electrici) incorporati in spuma, in scopul supravegherii nivelului umiditatii izolatiei si localizarii eventualelor defecte. b. Realizarea unui sistem de monitorizare a retelelor c. Inlocuirea vanelor de sectionare existente cu vane noi, moderne in nodurile importante de pe traseul traseul magistralelor de termoficare, a principalelor ramificatii si a racordurilor la punctele termice; d. Reabilitarea constructiilor: demolarea unui perete al canalului termic existent pentru asigurarea latimii necesare montajului noilor conducte preizolate, numai daca va fi cazul in conditiile in care se vor reduce sectiunile conductelor noi ce se vor monta; pregatirea acestuia invederea montajului noilor conducte preizolate cu respectarea tehnologiei de montaj; realizarea unor puncte fixe de tip preizolat (unde este cazul); executarea unor camine de acces la vanele preizolate de pe traseu; refacerea terenului la starea initiala. In situatia in care va fi necesara schimbarea traseelor de conducte existente in cazurile în care acestea trebuie scoase din domeniul privat in domeniul public sau montarea portiunilor 152
> Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A, aeriene in subteran, conductele se vor monta direct in pamant pe pat de nisip conform tehnologiei ce se va prezenta in proiectul tehnic si detaliile de executie In anul 2014 -2015 a fost intocmita documentatia de finantare a lucrarii „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a ll- care in prezent este in faza de actualizare in conformitate cu ghidul pentru cofinantare POIM( Program Operational Infrastructura Mare).Din documentatia de finantare face parte si Studiul de Fezabilitate, in cadrul carui s-a stabilit in urma unei analize criteriale, prioritarea executiei lucrarilor de reabilitare pentru tronsoanele nereabilitate atat in reteaua primara cat si in reteaua secundara. În efectuarea analizei criteriale au fost parcurşi următorii pași: > Au fost stabilite urmatoarele criterii: Criteriul 1 - Număr de avarii înregistrat în anul 2013 pe fiecare dintre tronsoanele rețelei termice primare care nu sunt reabilitate până la această dată; Criteriul 2 - Număr de consumatori afectați de fiecare dintre avariile care au avut loc. > Pentru fiecare dintre aceste criterii s-au stabilit următoarele procente de importanță: Nr. Procent de c rt Criteriu importanta (%) 1. Număr de avarii 50 2. Nr. de consumatori 50 afectaţi Total 100 > Acordarea unui punctaj, în domeniul 0-10, astfel: = 10 puncte pentru tronsonul cu cel mai mare nr. de intervenții/avarii; = Proporţional pentru conductele pe care s-au efectuat intervenții sub numărul maxim; formula de calcul pentru punctajul tronsoanelor al căror conducte au numărul de avarii sub numărul maxim este următoarea: punctaj tronson „y”= (punctaj maxim (10 puncte) x nr. avarii (intervenţii) pe conducte tronson „y” / nr. cel mai mare de avarii (a tronsonului care a obținut 10 puncte). 153
energie termică a Actualizarea strategiei de alimentare cu Municipiului Timisoara 2016 a 10 puncte pentru tronsonul pe care în cazul avariilor au fost afectaţi nr. cel mai mare de consumatori; = Proporţional pentru tronsoanele pe care avariile au afectat un nr. de consumatori mai mic decât cel maxim; formula de calcul pentru punctajul tronsoanelor al căror număr de consumatori afectați de avarii este sub numărul maxim, este următoarea: punctaj tronson „y”= punctaj maxim (10 puncte) x nr. consumatori afectați pe tronson ,„y” / nr. cel mai mare de consumatori afectați (pe tronsonul care a obţinut 10 puncte). > S-a determinat punctajul pentru fiecare tronson de rețea. S-au aplicat procentele de importanţă și astfel a rezultat punctajul tota' Rezultatele analizei sunt prezentate în tabelul de mai jos: Criteriul 1 Criteriul 2 Total Nr Punctaj Punctaj Punctaj RR „| corectat . | corectat „| corectat tronson/porțiune | Punctaj cu factor Punctaj cu factor Punctaj cu factor rețea primară (Nr. de (Nr. de (Nr. de pet) importanță pet) importanță pet) importanţă Obiect 1 - Magistrala 2 x Dn 1000 a.f.(270- 10 5 10 5 20 10 324) Obiect 2 - Magistrale 2 x Dn 600 a.f.(270-232), 5,6 2,8 9,5 48 15,1 7,5 tronson 1 Obiect 2 - Magistrale 2 x Dn 600 a.f..(254-298) 4,4 2,2 9,5 4,8 13,9 70 - tronson 2 Obiect 3- Retea termica Zona Lugojului - 44 2,2 30 1,5 7,5 37 tronson 1 Obiect 3-Retea termica Zona | 44 22 3,1 15 75 3,8 Lugojului - Tronson 2 134
- COMPANIA LOCALĂ DE dum TERMOFICARE COLTERM S.A. Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 Obiect 3- Retea Termice Zona Universității - 10,0 5,0 2,0 1,0 12,0 6,0 Tronson 3 Obiect 4- Retea termica -Zona Bucovina(139 - 134, PT37, PT36, 3,3 1,7 44 2,2 7,7 3,9 PT35, PT45A, PT 45B, PT 45.) Obiect 4 - Retea Termica Zona Baba Dochia (CET Centru - 3- 33 1,7 3,5 1,7 6,8 3,4 4-15, PT 10, PT 108, PT Romanilor) CET Sud - 324 0,0 0,0 8,5 4,3 8,5 4,3 CET Sud - 255 0,0 0,0 4,8 2,4 4,8 2,4 Racord PT SAEM 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Racord PT UMO01039 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Racord PT TURBO CONSTRUCT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Racord PT ENERGOTEROM 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Racord PT 98 0,0 0,0 1,1 0,5 1,1 0,5 Racord PT SDM 0,0 0,0 0,2 0,1 0,2 0,1 252 - 259 0,0 0,0 3,1 1,5 3,1 1,5 Racord PT 83 0,0 0,0 0,9 0,5 0,9 0,5 234-252 0,0 0,0 3,1 1,5 3,1 1,5 Racord PT 69 0,0 0,0 0,7 0,3 0,7 0,3 Racord PT 85 0,0 0,0 0,5 0,2 0,5 0,2 270-231 1,1 0,6 4,8 2,4 5,9 3,0 Racord PT 57 0,0 0,0 0,8 0,4 0,8 0,4 Racord PT 53 0,0 0,0 0,7 0,3 0,7 0,3 237 - 239 2,2 1,1 0,9 0,4 3,1 1,5 Racord PT 86 0,0 0,0 0,5 0,3 0,5 0,3 Racord PT 87 Vulturilor 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2 285 - 288 3,3 1,7 2,2 1,1 5,5 2,8 Racord PT 91 0,0 0,0 0,5 0,2 0,5 0,2 Racord PT 93 0,0 0,0 0,5 0,2 0,5 0,2 Racord PT 94 0,0 0,0 0,3 0,1 0,3 0,1 220 - 110 3,3 1,7 2,2 1,1 5,5 2,8 155
» co COMPANIA LOCALĂ DE A tm TERMOFICARE COLTERM S.A. Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 RM S.A, Racord PT 18 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2 Racord PT Tr. 4 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 CET Centru - 110 2,2 1,1 1,4 0,7 3,7 1,8 50 - 23 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Racord PT RATT1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 51 - 60 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3 Racord PT 17 0,0 0,0 0,1 0,1 0,1 0,1 Racord PT 17A 0,0 0,0 0,1 0,1 0,1 0,1 Racord PT EDILL COLORE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Racord PT METALTIN 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Racord PT BANTEX 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 60 - 64 0,0 0,0 3,6 1,8 3,6 1,8 Racord PT 27 0,0 0,0 0,3 0,2 0,3 0,2 Racord PT 38 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2 Racord PT 39 0,0 0,0 0,3 0,2 0,3 0,2 220-111 5,6 2,8 0,8 0,4 6,4 3,2 Racord PT 50 0,0 0,0 0,5 0,2 0,5 0,2 Racord PT BCU 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Racord PT UNIVERSITATEA POLITEHNICA 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 112-121 4,4 2,2 1,6 0,8 6,0 3,0 Racord PT 7C 0,0 0,0 0,2 0,1 0,2 0,1 Racord PT 4 0,0 0,0 0,1 0,1 0,1 0,1 Racord PT 4B 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Racord PT 2 0,0 0,0 0,1 0,0 0,1 0,0 114 - 196 0,0 0,0 0,2 0,1 0,2 0,1, 112 - 159 0,0 0,0 49 25 49 25 Racord PT 6 0,0 0,0 0,1 0,1 0,1 0,1 125-175 1,1 0,6 1,7 0,8 2,8 14 Racord PT 34 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Racord PT 46 0,0 0,0 0,5 0,3 0,5 0,3 Racord PT 43A 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2 125 - 134 1,1 0,6 6,0 3,0 7,1 3,5 Racord PT 31 0,0 0,0 0,1 0,0 0,1 0,0 Racord PT 30 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Racord PT SPITAL MUNICIPAL 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Racord PT 48A 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 03 Racord PT 48 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3 Racord PT 48B 0,0 0,0 0,7 0,4 0,7 0,4 156
= Actualizarea strategiei de alimentare cu n COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a d qm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 LCOLTERM SA, Racord PT 48C 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3 Racord PT 47 0,0 0,0 0,7 0,4 0,7 0,4 Racord PT 47A 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3 127 - 56 1,1 0,6 5,4 2,7 6,6 3,3 Racord PT BAZIN INOT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Racord PȚ 49A 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3 Racord PT 49 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3 Racord PT 26 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3 Racord PT 35 0,0 0,0 0,5 0,2 0,5 0,2 Racord PT 22A 0,0 0,0 0,3 0,2 0,3 0,2 Tronsoanele precizate la primele 8 pozitii sunt propuse pentru reabilitare cu finantare UE, pentru ca au punctajul cel mai mare. Limitarea numai la aceste tronsoane se justifica prin constrângerea încadrării intr-o valoare prestabilita pentru finantare. Ordinea de prioritate rezultata din analiza poate fi utilizata si in etapele ulterioare de reabilitare . În cadrul analizei s-a tinut seama ca , exista tronsonul de magistrala CET Sud — 324 cu 4,3 puncte, punctaj mai mare decat obiect 3 - tronsoanele 1 si 2 si obiect 4-Zona Dochia, fiind alese pentru reabilitare cele din urma, deoarece inregistreaza punctaje mai mari aferente criteriului avariilor inregistrate. In plus, in cazul unei avarii pe tronsonul CET Sud- 324, consumatorii alimentati prin acest tronson sunt afectati numai partial, deoarece se asigura in perioada de vara integral, iar in perioada de iarna partial alimentarea consumatorilor printr-o bretea de legatura, din CET Centru. In aceasta situatie, din CET Centru din punct de vedere hidraulic (al debitelor) este dificil de asigurat alimentarea la nivelul consumului de iarna a consumatorilor; zona afectata de avariile de pe tronsonul CET Sud — 324 devine capat de retea si deci debitele pentru acesti consumatori vor fi cele mai mici, deci consumatorii vor fi afectati partial (asigurarea unei cantitati de caldura mai redusa decat necesarul). 12.2.3.2. Sistemul de distributie Se vor avea În vedere masuri privind reabilitarea in continuare a conductelor de distributie pentru retelele apartinand punctelor termice si centralelor termice. Lucrarile propuse constau in: Y Demontarea conductelor existente si inlocuirea acestora cu conducte preizolate montate direct in pamant, urmand traseele existente, cu exceptia situatiilor in care acestea 157
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a 4 tem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM S.A, subtraverseaza subsolurile blocurilor, caz in care conductele vor fi montate pe trasee noi, exterioare. Y Reabilitarea pe parte de constructii. Se vor asigura si instalatii anexe, respectiv goliri, aerisiri, echipate cu vane sferice preizolate. In Studiul de Fezabilitate ce face parte din documentatia de finantare din fonduri europene (POIM)s-a efectuat analiza multicriterială a reţelelor secundare/ramuri de reţele secundare pentru a se stabili ordinea de prioritate in executia lucrarilor de reabilitare a retelelor secundare ce nu sunt rebilitate pana la aceasta data. Criteriile utilizate pentru analiza criteriala au fost: > numărul de avarii înregistrate pe ramurile/subramurile de rețele secundare ce nu au fost reabilitate până la această dată; in analiaza au fost considerate numai avariile a caror durata a fost de peste 5 ore; / > numărul de consumatori afectați de avariile produse pe ramurile/subramurile de rețele secundare care nu au fost reabilitate până la această dată. Factorii de importanță pentru fiecare criteriu sunt: Nr Procent de o rt. Criteriu importanta (%) 1. Număr de avarii 50 Nr. de consumatori 2. afectaţi 50 Total 100 Rezultatele analizei se prezintă astfel: Nr. R Criteriul 1 Criteriul 2 Total crt. ețea Punct | Punctaj | Punct | Punctaj | Punc | Punctaj secundarăit aj corectat aj corectat taj corectat aferentă PT (Nr. | cufactor| (Nr. | cufactor | (Nr. | cufactor Pct.) de Pct.) de Pct.) de importan importanţ importanţ ță ă ă 1 CFR 0 0,0 0,8 0,4 0,8 0,4 2 Giurgiu 0 0,0 0,5 0,3 0,5 0,3 3 Liceu 1 0 0,0 0,1 0,1 0,1 0,1 4 | Porumbescu 0 0,0 0,7 0,3 0,7 0,3 158
| | | | | | | E Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 5 12 0,7 0,4 0,3 0,1 1,0 0,5 | 6 13 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3 | 7 15 0,0 0,0 0,1 0,1 0,1 0,1 | 8 1B 0,7 0,4 0,6 03 13 0,7 | 9 30 0,7 0,4 0,2 0,1 0,9 0,5 | 10 31 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2 | 11 34 0,7 0,4 0,0 0,0 0,7 0,4 i 12 4A 2,1 1,1 0,4 0,2 25 1,3 13 4B 2,9 1,4 0,3 0,1 3,1 1,6 i 14 73 0,0 0,0 04 0,2 04 0,2 15 8B 0,7 0,4 0,3 0,2 1,1 0,5 16 Mugurii 0,7 0,4 0,5 0,3 1,2 0,6 17 6 10,0 5,0 15 0,7 115 5,7 18 Corbului 0,0 00 0,3 0,1 0,3 01 | 19 SDM 0,7 0,4 1,1 0,5 18 0,9 20 38B 0,7 0,4 0,6 0,3 1,3 0,6 21 R Sirianu 0,7 0,4 1,6 0,8 23 1,1 22 Siret 0,7 0,4 14 0,7 2,1 1,1 23 | Madgearu 0,7 0,4 0,7 0,3 14 0,7 24 10 1,4 0,7 20 1,0 35 17 25 10A 7,9 3,9 17 0,9 9,6 4,8 26 10B 8,6 43 17 0,8 10,2 51 | 27 10C 2,9 14 1,6 0,8 45 2,2 28 10D 0,7 04 1,1 0,5 1,8 0,9 29 13A 14 0,7 3,0 15 44 2,2 30 17 0,0 0,0 0,8 0,4 0,8 0,4 31 17A 2,9 1,4 10 0,5 3,8 19 | 32 19 0,7 0,4 18 0,9 25 1,3 | 33 2 0,7 0,4 0,6 0,3 13 0,6 34 20 2,9 1,4 2,8 1,4 57 2,9 | 35 22 7,9 39 14 0,7 9,3 4,6 | 36 22A 14 0,7 2,2 1,1 3,6 1,8 | 37 24 0,0 0,0 1,3 0,6 13 0,6 | 38 27 2,1 1,1 23 1,1 44 2,2 39 28 2,1 1,1 22 1,1 43 2,2 40 4 0,7 0,4 14 0,7 2,1 1,1 41 4 2,1 1,1 10 0,5 31 15 | 42 45B 0,7 0,4 1,2 0,6 19 10 i 43 59 1,4 0,7 4,6 23 6,0 30 44 71 29 14 2,2 1,1 5,1 25 | 45 74 0,7 0,4 1,8 0,9 25 1,2 46 74A 0,0 0,0 2.0 1,0 2.0 1,0 AT 7A 0,7 0,4 0,8 0,4 15 0,7 48 7B 14 0,7 0,5 0,3 2.0 10 49 7C 7,9 3,9 3,0 1,5 10,8 5,4 159
e A _ COMPANIA LOCALĂ DE dea TERMOFICARE COLTERM S.A. Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 50 89 8,6 4,3 1,2 0,6 9,7 4,9 21 BC 0,0 0,0 1,4 0,7 1,4 0,7 52 94 0,7 0,4 2,0 1,0 2,7 1,4 53 Cerna 0,0 0,0 2,4 1,2 2,4 1,2 b4 Plevna 0,7 0,4 1,0 0,5 1,7 0,9 55 Romanilor 0,7 0,4 1,1 0,5 1,8 0,9 56 V. Lupu 0,7 0,4 2,2 1,1 2,9 1,4 57 TA 1,4 0,7 1,4 0,7 2,8 1,4 58 3 0,0 0,0 1,3 0,7 1,3 0,7 59 63 7,9 3,9 1,9 0,9 9,7 4,9 60 Paltinis 7,1 3,6 4,3 2,2 11,5 5,7 61 Diana 0,7 0,4 2,5 1,3 3,2 1,6 CT 62 Dragalina 00 0,0 4,0 2,0 4,0 2,0 63 jC.T Dunarea | 0,0 0,0 4,7 2,3 4,7 2,3 64 23 1,4 0,7 3,2 1,6 46 2,3 65 18 0,7 0,4 2,9 1,4 3,6 1,8 66 25 0,0 0,0 3,1 1,6 3,1 1,6 67 26 0,7 0,4 40 2,0 4.7 2,3 68 29 0,0 0,0 37 1,8 3,7 1,8 69 32 43 2,1 3,7 1,9 8,0 4,0 |_70 33 36 1,8 43 2,2 7,9 4,0 71 35 5,7 2,9 3,1 1,6 8,8 4,4 72 36 5,0 2,5 40 2,0 9,0 4,5 73 37 6,4 3,2 2,9 1,5 9,4 4,7 14 38 0.0 0.0 2,7 1,3 2,7 1,3 E 39 0,0 0,0 2,4 12 2,4 1,2 76 41 43 2,1 4,5 2,2 8,7 4,4 T7 43A 3,6 1,8 2,8 14 6,4 3,2 78 44 3,6 1,8 5,1 2,5 8,7 4,3 79 45A 4,3 2,1 6,1 3,0 10,4 5,2 80 46 5,0 2,5 3,5 1,7 8,5 4,2 81 47 0,7 0,4 5,0 2,5 5,7 2,9 82 47A 3,6 1,8 43 2,2 7,9 3,9 83 48 2,9 1,4 4,1 2,1 10 3,5 84 48 A 1,4 0,7 4,2 2,1 5,6 2,8 85 48B 2,1 1,1 4,9 25 7,1 3,5 86 48C 3,6 1,8 3,8 1,9 1,3 3,7 87 49 2,9 1,4 42 2,1 70 3,5 88 49A 0,7 0,4 4,4 2,2 5,1 2,6 89 50 2,1 1,1 3,2 1,6 5,4 2,7 90 51 50 2,5 3,1 1,5 8,1 40 97 52 4,3 2,1 5,1 2,5 9,3 4,7 92 53 3,6 1,8 45 2,3 8,1 40 93 54 2,9 1,4 4,8 2,4 7,6 3,8 94 55 3,6 1,8 50 2,5 8,6 4,3 160
| ţ | | | | | ta Actualizarea strategiei de alimentare cu : COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM SA. i 95 58 50 25 34 17 84 4,2 96 69 10,0 5,0 4,5 2,2 145 7,2 | 97 72 5,0 2,5 4,1 2,1 9,1 4,6 98 81 3,6 1,8 4,9 2,5 8,5 4,3 99 85 0,0 0,0 3,2 1,6 3,2 1,6 100 86 5,7 2,9 3,5 1,7 9,2 4,6 101 88 10,0 5,0 2,8 1,4 12,8 6,4 102 8A 0,0 0,0 3,3 1,6 3,3 1,6 103 91 43 2,1 32 1,6 7,4 3,7 i 104 93 4,3 2,1 3,3 1,7 1,6 3,8 105 | CET Freidorf | 0,0 0,0 3,1 1,5 3,1 1,5 | 106 C.T IMT 3,6 1,8 49 25 8,5 4,3 | 107 | Vacarescu 0,7 0,4 3,4 17 41 2,1 108 Vulturilor 0,0 0,0 2,7 1,3 2,7 1,3 109 62 0,7 0,4 3,4 1,7 4,1 2,0 110 | C.T Buzias 0,0 0,0 10,3 5,2 10,3 5,2 111 21 3,6 1,8 5,8 2,9 9,4 4,7 112 40 10,0 5,0 6,3 3,1 16,3 8,1 113 45 10,0 5,0 6,1 3,0 16,1 8,0 114 56 0,0 0,0 6,6 3,3 6,6 3,3 115 57 3,6 1,8 5,1 2,5 8,6 43 116 75 3,6 1,8 5,8 2,9 9,4 47 117 82 10,0 5,0 10,0 5,0 20,0 10,0 | 118 83 2,9 1,4 6,3 31 | 91 4,6 | 119 84 4,3 2,1 9,6 4,8 13,9 6,9 120 92 2,1 1,1 6,0 3,0 8,2 4,1 121 98 4,3 2,1 7,2 3,6 11,5 5,7 | 122 3BA 00 0,0 0,2 0,1 0,2 01 | 123 3 Trup. 0,0 0,0 3,7 1,9 3,7 1,9 i 124 4 Trub. 0,0 0,0 3,2 1,6 3,2 1,6 ! 125 Torac 0,0 0,0 10 0,5 1,0 0,5 | 126 43(43M) 0,0 0,0 1,4 0,7 1,4 0,7 127 | CT Polona 0,0 0,0 0,4 02 0,4 0,2 Ca urmare a analizei, au fost stabilite pentru a se reabilita cu finantare europeana reteleor/ramurilor/portiuni de ramuri care au inregistrat cel mai mare punctaj si care în tabel sunt marcate(pozitiile 49,50,59,60,71,72,73,79, 91,96,97,100,101,111,112,113,117,118 si 119 din tabel). Punctajele inregistrate si care creeaza ordine de prioritate pot fi folosite si cu ocazia reabilitarilor ulterioare. 12.2.3.3. Punctele termice si Centrale Termice | Punctele termice 161
Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 Avand in vedere ca 68 de PT sunt reabilitate complet si 2 PT sunt noi realizate ca urmare a transformarii unor CT-uri in PT-uri ,se va avea in vedere finalizarea lucrarilor de modernizare/automatizare la restul Punctelor Termice (47), care sunt necorespunzatoare datorita vechimii si supradimensionarii echipamentelor, inclusiv reabilitarea instalatiilor interioare si a cladirilor aferente. Procesul de modernizare si reabilitare al punctelor termice consta in inlocuirea in totalitate a utilajelor vechi, cu performante scazute, cu mentinerea in exploatare numai a echipamentelor noi, montate in ultirnii ani in unele puncte termice. Acestea vor fi dotate cu echipamente noi de ultima generatie (schimbatoare de caldura cu placi, pompe cu turatie variabila, sisteme moderne de expansiune, etc.), cu functionare automatizata, performanta. Centralele termice de cvartal Avand in vedere ca in prezent mai sunt 5 CT-uri din care CT Dunarea si CT Buzias sunt în proces de retehnologizare pentru transformarea in CET-uri prin montare in fiecare dintre ele a cate 2 motoare termice cu putere de 0,5 MW fiecare. Astfel ca vor ramane in funtionare numai 3 CT-uri. Pentru cresterea eficientei energetice a acestor centrate termice, functie de consumul de energie termica al consumatorilor racordati la aceasta, se vor transforma in CET-uri (CT Dragalina si CT UMT ), iar CT Polona se poate transforma in punct termic. 12.2.3.4 Sistem de monitorizare In cadrul actiunii de eficientizare a SACET din municipiul Timisoara, s-a propus finalizarea ultimelor etape de realizare a sistemului de monitorizare. Principalele directii urmarite in acest sens sunt: vY prevederea sistemelor de sesizare si semnalizare a defectelor pentru conductele preizolate utilizate in vederea modernizarii retelelor termice; Y automatizarea functionarii instalatiilor termomecanice din PT, corelata cu instalarea elementelor primare de reglare la consumatori; Y nivel central de supraveghere (dispecer), care va teleurmari si telegestiona informatiile primite de la punctele locale (PT). Se mentioneaza existenta unui Dispecer de termoficare la nivelul municipiului Timisoara. 162 i i |
” Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a £ tem TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A. Deoarece PT-urile si CT-urile sunt dispersate in tot orasul, informatiile furnizate de aparatura locala se transmit la nivelul Dispecerului Central existent. Acesta va teleurmari si telegestiunea informatiilor primite de la punctele locale (PT). 13. NECESARUL DE ENERGIE TERMICA 13.1. Necesarul de energie termica actual si de perspectiva Necesarul de energie termica pentru perioada 2017-2036 Evolutia necesarului de caldura livrata de sistemul de alimentare cu caldura a Municipiului Timisoara s-a determint tinand cont de urmatoarele: e necesarul total de caldura la nivelul surselor,actual, este cel efectiv realizat in anul 2016. e necesarul de caldura la finalizarea lucrarilor de eficientizare a sistemului de alimentare cu caldura (10 ani pentru sistem de transport si distributie, inclusiv punctele termice si 15 ani pentru reabilitarea energetica a cladirilor) s-a stabilit porinind de la urmatoarele premise: - pierderilor in retele primare de transport si secundare(de distribuite), ca urmare a lucrarilor de reabilitare ce urmeaza a se realiza pentru circa 60% din sistemul de transport si distributie alimentat din cele 2 centrale (CET SUD si CT Centru) ET-uri vor fi de 18% si lao valoare de cca. 8,8 % pentru sistemul de distributie alimentat din CT de cvartal si CET Freidorf; — ca urmare a reabilitarii energetice la consumatori(izolarea termica a 2225 apartamente/an), necesarul de caldura anual pentru incalzirea unui apartament mediu, izolat termic se va reduce cu 25% ; —- necesarul pentru alimentarea cu apa calda de consum se va mentine la valoarea realizata in anul 2016%; e pina in anul 2024 se vor debransa anual 300 apartamenete /an - in anii dupa finalizarea lucrarilor de eficientizare a SACET si ca urmare a epuizarii duratei de viata a centralelor de apartament, s-a previzionat ca incepind cu anul 2014 se vor rebransa la SACET 100 aparatemnte, iar in continuare anual acest nr. va creste cu 100 aparatemnte/an. Anual se vor debransa un nr. de 5 consuamtori non-casnicii. 163
LTERM S.A, COMPANIA LOCALĂ DE dem TERMOFICARE COLTERM S.A. Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 Anual s-a previzionat ca necesarul de consum non-casnic se va reduce cu 1% ca urmarea izolarii termice a cladirilor acestora. Pe baza acestor ipoteze, a rezultat necesarul de consum de caldura la nivelul surselor si al consumatorilor pe perioada analizata(2017-2036). In anul 2016 sunt alimentate cu caldura din sistemul centralizat, în exploatarea COLTERM , un numar de 4411 imobile (bransamente), La aceste bransamente sunt racordate urmatoarele categorii de consumatori: Tabel 55 Surse de Populatie Agenti Institutii alimentare cu Nr.apartamente | Nr.persoane | economici publice caldura Sistem centralizat | 60306 138704 1030 88 prin PT-uri CT cvartal 8.487 21,217 135 20 Pe baza premizelor prezentate consumul de caldura la nivelul surselor pe perioada 2017- 2036 se prezinta astfel: Consum actual(an 2016)la nivelul sistemul de alimentare cu caldura este: -Produsa pentru livrare (la gard CET-uri si CT-uri)- 720374 Gcal/an -Pierderi in retele transport - Pierderi in retele distributie - Livrat consumatori — 102.782 Gcal/an —- 106.878 Gcal/an - 510.713 Gcal/an Consumul la nivelul surselor in anul 2036 va fi de : - Produsa pentru livrare (la gard CET-uri si CT-uri - Pierderi in retele transport - Pierderi in retele distributie - Livrat consumatori Evolutia necesarului anual 541.515 Gcal/an -— 36.315 Gcalfan — 46.873 Gcal/an - 458.327 Gcal/an de energie termica casnic si non casnic, rezultat in ipotezele prezentate mai sus si a realizarii lucrarilor propuse prin programul de crestere a eficientei energetice, sunt prezentate in graficele urmatoare: 164
-» COMPANIA LOCALĂ DE d TERMOFICARE COLTERM S.A. L COLTERM S.A, Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 Evolutie consum de energie termica (Gcal/an) 300000.00 20000000 FT 10000000 7 000 ca SESSR m Consum non-casnic Ca urmare a reabilitarii retelelor termice primare si secundare „pierderile de energie termica vor ajunge la finalul perioadei de analiza(anul 2036) la circa 15,34%. Evolutia m Consum casnic consumului total de energie termica si a pierderilor sunt prezentate in graficul de mai jos 1653
E Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a £ m TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A me RU m Evolutie consum total de energie termica si pierderi in retelele termice 500000 g 450000 400000 350000 300000 250000 200008 150000 100000 50000 o A RRRRRRRSIRARARRRARRAA E E I-A E E WE Necesar total energie termica(gcal/an) energie termica(gcal/an) 13.2 Solutii tehnice de acoperire a necesarului energie termica Municipalitatea Timisoara in anul 2004, a fost adoptat „Conceptul privind Sistemul de Termoficare al Municipiului Timisoara”, în conditiile in care sistemul asigura incalzirea si apa calda de consum pentru cca. 80% din populatia Timisoarei. Conceptul strategic a fost realizat pe baza studiilor elaborate de catre diferitii consultanti, tinandu-se seama de necesarul de energie termica al consumatorilor din localitate si de necesitatea optimizarii procesului de productie/transport/distributie a agentului termic. De asemenea, in anul 2009 a fost elaborata strategia de alimentare cu caldura a Municipilui Timisoara. Solutiile avute in vedere in analiza pentru dezvoltarea si reabilitarea CET Timisoara Centru, CET Timisoara Sud si CT de cvartal au fost alese pe baza urmatoarelor considerente/premize: > Prevederea unor solutii comparabile in cele doua centrale principale, echivalente din punctul de vedere al energiei termice livrate pe total sistem de termoficare din municipiul Timisoara. > La instalarea de noi echipamente se urmaresc urmatoarelor obiective: - cresterea eficientei energetice prin producerea in cogenerare a unei cantitatii de energie termica cit mai mare; 166
> Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dum TERMOFICARE COLTERM S.A, Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM S.A._ - cresterea veniturilor prin vanzarea de energie electrica si eliminarea/reducerea substantiala a costurilor de achizitie din sistem a energiei electrice pentru servicii proprii: - reducerea poluarii mediului prin utilizarea unor tehnologii moderne si eficiente de producere a energiei. > Luarea in considerare a restrictiilor existente si anume: - amplasarea de noi echipamente in CET Timisoara Centru este posibila numai prin demolarea echipamentelor vechi, iar evacuarea puterii electrice in retea este limitata; - combustibilul gaze naturale este asigurat pentru toate sursele de caldura din reteaua de distributie a orasului, in perioada de iarna cu temperaturi scazute presiunea acestora este redusa. Aceasta problema se va rezolva dupa finalizarea legaturii intre sistemul national de gaze si cel al Ungariei. - CET Timisoara Centru si majoritatea centralelor de cvartal fiind amplasate in centrul orasului, poluarea trebuie sa fie minima. Solutiile rezultate optime in cadrul analizelor tehnico - economice au fost: CET Timisoara Centru: - instalarea unei unitatii noi de cogenerare cu turbina cu gaze de cca. 20 MW + cazan recuperator de apa fierbinte de 25 Gcal/h -lucrare ce nu a fost finantata si deci realizata si la care prin strategia de alimentare cu caldura a Municipiului Timisoara elaborata in anul 2009 s-a renuntat fiind inlocuita in analiza cu o alta solutie. CET Timisoara Sud: - instalarea unei turbine cu abur de 19,5 MW, care sa prelucreze aburul produs in cazanele de abur industrial (3x100 t/h) existente — investitia a fost realizata (PIF 2007); CT de cvartal: - transformarea a 3 centrale termice in CET, prin instalarea unor motoare termice pentru producerea in cogenerare a caldurii necesare asigurarii consumului — investitia este realizata pentru CT Freidorf si in curs de executie pentru CT Dunarea si CT Buzias. - Transformarea a 6 CT in PT urbane si preluarea la SACET a consumatorilor aferenti investitia este realizata pentru CT V. Madgearu, CT Vacarescu, CT Vulturii si CT Plevna, Rusu Sirianu si lon Vidu. 167
sp Actualizarea strategiei de alimentare cu d COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a idem TERMOFICARE COLTERM SA. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERMSLA, Alaturi de aceste proiecte de investitii, S.C. COLTERM S.A. s-a angajat sa respecte Planul de Conformare stabilit impreuna cu Ministerul Mediului, in ceea ce priveste realizarea investitiilor necesare pentru protectia mediului, lucrari realizate, respectiv: - modernizarea electrofiltrelor CAF-urilor si CAl-urilor de la CET Timisoara Sud — lucrare realizata; - instalarea echipamentelor de desulfurare a gazelor de ardere si a arzatoarelor cu formare redusa de NOx pentru echipamentele din CET Timisoara Sud- lucrare executata la CA 1,2,3; lucrarea nu a fost realizata si CAF 1,2 care datorita nerespectarii valorilor limita a emisiilor conform Directiva 2010/75/CE si GH 440/2010, au fost retrase din exploatare pana la realizarea lucrarilor de conformare. - extinderea instalatiei de evacuare a zgurii si cenusii in fluid dens din CET Timisoara Sud- lucrare realizata; - modernizarea echipamentelor din CET Timisoara Centru si instalare arzatoare cu formare redusa de NOx- realizata la CAF 2, 3 si 4, dar pentru respectarea valorii limita a NOX valabila pana la 31.12.2015. Pentru a se putea functiona in continuare, in perioada 01.01.2016- 01.07.2020, CAF 1,2,3,4 din CT Centru au fost cuprinse in Planul National de tranzitie, iar CAF 5 a fost retras din exploatare, In ceea ce priveste retelele primare, PT si retelele secundare din cadrul SACET, studiile realizate au avut ca obiect reabilitarea si modernizarea sistemului de transport si distributie a energiei termice din municipiul Timisoara, prin introducerea unor tehnologii noi, care sa conduca la cresterea eficientei energetice in toate componentele acestuia, in vederea livrarii agentului termic la parametrii cantitativi si calitativi solicitati de consumatori, la un pret cat : mai scazut si cu impact minim asupra mediului. In strategia de alimentare cu caldura a Municipiului Timisoara elaborata in anul 2009 si care a stat la baza efectuarii lucrarilor de reabilitare in SACET Timisoara pana in prezent, s-a tinut seama de necesarul de caldura, starea echipamentelor, lucrarilor efecutate sau cu proiecte în diverse stadii de aplicare adancind analiza cu privire la gradul de centralizare a producerii caldurii. Pentru municipiul Timisoara, realizarea unei surse unice de caldura nu este practic posibila, datorita modului de dezvoltare istorica a acestui oras, precum si a sistemului de retele termice de transport, care a condus la actualul sistem partial centralizat, format din 2 surse de zona (CET Centru , actualmente CT centru si CET Sud) partial interconectate, 3 CET-uri 168
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a «wm TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM S.A, de cartier(Freidorf si in executie Dunarea si Buzias ) rezultate din transformarea centralelor termice in CET-uri, precum si 3 centrale termice de cartier, percum si la realizarea si dimensioanrea a retelelor termice primare. Ca urmare, alternativele analizate in strategia din anul 2009 au fost urmatoarele: - Surse de caldura de zona; - Surse individuale(centrale termice de bloc, centrale termice de apartament). In urma analizei a rezultat un Cost Unitar Actualizat (CUA) pentru energia termica livrata din centrala de bloc de 78,10 Euro/Gcal, comparativ cu un Cost Unitar Actualizat (CUA) pentru energia termica livrata din centrala de apartament de 81,5 Euro/Gcal. Dintre cele doua solutii analizate, solutia optima este realizarea de centrale termice de bloc. Comparativ cu sistemul actual partial centralizat format din 2 surse de zona (CET Centru si CET Sud), precum si dintr-un numar de centrale termice de cvartal rezulta: . Costul aferent alimentarii din centrale termice de bloc este mai mare decat pretul aferent alimentarii in sistem centralizat. - Realizarea de centrale termice de bloc pentru toate blocurile alimentate in sistem centralizat (din CET Centru+CET Sud si centrale termice de cvartal) are urmatoarele implicatii: - Necesitatea reproiectarii si realizarii unui nou sistem de distributie a gazelor naturale in municipiul Timisoara; - Cresterea poluarii, datorita multitudinii de surse de poluare amplasate in zonele de locuit. Concluzionand, in strategie s-a stabilit ca urmare a analizei tehnico-economica, a posibilitatilor de asigurare a utilitatilor (gaze naturale, energie electrica, etc), nivelul de poluare, ca solutia optima o reprezinta sistemul actual centralizat de alimentare cu caldura. In strategie ,la analiza solutiilor de eficientizare a surselor de caldura de zona (CET Centru si CET Sud)s- au avut in vedere in vedere urmatoarele premise: Y Cresterea eficientei utilizarii combustibililor, prin implementarea unor solutii moderne cu cogenerare eficienta ; Y Utilizarea resurselor regenerabile existente in zona, respectiv: deseurile municipale; Y Economisirea energiei termice prin reabilitarea termica a cladirilor si contorizare Individuala prin racordare pe orizontala a apartamentelor. Eficienta sistemului centralizat de alimentare cu energie termica depinde de gradul de bransare al consumatorilor si densitatea consumatorilor, care conduc la marime 169
Actualizarea strategiei de alimentare cu N COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a we TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 intensitatii termice a retelelor termice. Intensitatea termica reprezinta raportul intre cantitatea de caldura livrata/vanduta consumatorilor si lungimea traseului de retele termice primare si secundare prin care se alimenteaza consumatorii. Sursele de caldura existente au capacitatea de preluare de noi consumatori. Solutiile de eficientizare a alimentarii cu energie termica a sistemului centralizat sunt structurate pe doua categorii: Y sursele de zona — CET Timisoara Centru si CET Timisoara Sud Y CE centralele termice de cvartal A) Solutii privind sursele de caldura In concordanta cu prevederile Programului "Termoficare 2006+- caldura si confort", solutiile analizate pentru modernizarea si eficientizarea celor 2 CET (CET SUD si CET Centru)au avut la baza urmatoarele elemente: e tipurile de echipamente utilizate in solutiile analizate, respectiv: - solutii cu tubine cu gaze si instalatii de recuperare a caldurii; - solutii cu turbina cu abur cu contrapresiune, care sa utilizeze aburul produs de un cazan de abur cu diverse nivele de presiune; » utilizarea de combustibili cu impact minim asupra mediului: gaze naturale, biomasa (deseuri municipale); e alegerea unor echipamente performate, cu eficienta energetica ridicata, care sa permita producrerea energiei termice in regim de cogenerare si sa corespunda, din punct de vedere al protectiei mediului, normelor interne si internationale in vigoare; e stabilirea lucrarilor necesare pentru implementarea in centrala a noilor echipamente si instalatii si interconectarea acestora cu sistemele existente. La aceasta data, pentru cresterea cantitatii de energie electrica si termica produsa in cogenerare si producerea intregii cantitati de energie termica din CET Sud(CT Centru ramanand numai pentru preluarea unor varfuri de consum si pentru a se asigura rezerva echipamentelor din CET Sud) trebuie realizate urmatoarele lucrari: o Maximizarea puterii termice livrate din CET Sud, în reţeaua de transport, prin funcţionarea interconectata cu CT Centru ; o Realizarea unui rezervor de acumulare în CET Sud; 170 | i |
db Actualizarea strategiei de alimentare cu n COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a _ TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A, o Realizarea coincinerarii deseurilor in cazanele din CET Sud(daca va fi tehnic posibil) sau o Realizarea unei instalatii de piroliza a deseurilor municipale, gazele obtinute fiind folosite in amestec cu gazele naturale la oricare din cazanele din CET Sud(cazane de abur sau si CAF, dupa reabilitare); o Realizarea lucrarilor pentru respecatrea normelor de mediu prezentate la cap.9.3 B) Solutii privind centralele termice de cvartal Din cele 14 centrale termice existente in anul 2009, un numar de 6 centrale termice au fost modernizate. In actualizarea startegiei realizata în anul 2013, pentru cresterea eficientei energetice a centralelor s-a stabilit : = transformarea in CET-uri sau puncte termice si realizarea racordurilor la reteaua de transport, functie de marimea consumului si lungimii racordurilor la reteaua termica primara = utilizarea drept combustibil a gazului natural, care are un impact minim asupra mediului; = alegerea unor echipamente performate, cu eficienta energetica ridicata, care sa corespunda, din punct de vedere al protectiei mediului normelor in vigoare. Pana la data intocmirii actualei actualizari a strategiei(august 2017) a fost transformata in CET centrala termica Freidorf si sunt in curs de executie lucrarile de transformare in CET- uri CT Dunarea si Buzias. De asemenea, pana la aceasta data un nr. de 8 CT-uri au fost transformate in puncte termice. Raman in regim de centrale termice de cvartal CT U.M.T., CT Gen. Dragalina, CT Polona. Functie de sarcina termica si de posibilitatile de finantare, aceste centrale trebuie sa fie transformate in CET-uri primele doua centrale si sa fie modernizata si dmensionata corespunzator CT Polona. 13.2.3. Evaluarea efortului investitional Valorile de investitii (exclusiv TVA),necesar a se mai realiza pentru componentele sistemului de producere, transport si distributie a energiei termice din Municipiul Timisoara, 71
> Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dea TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM S.A, la sfarsitul anului 2018, raportat la nr. de consumari alimentati din SACET pentru un curs de 4,5441 lei/Euro sunt următoarele: Tabel 56 Lucrarea Valoarea investitiei lei Euro A. Reabilitatrea sistemului de alimentare cu 586.533.753,00 | 129.092.400 caldura(SACET), din care: 1. Lucrari in surse de energie termică: 18.630.810 4.100.000 2. Reabilitatrea retelei de transport a apei 300.419,539 66.112.000 fierbinti 3. Reabilitare puncte termice 45.891.774 10.099.200 4. Reabilitarea retelei de distributie agent termic 211.669.630 46.581.200 incalzire si apa calda menajera 5. Lucrari pentru incadraea in normele de mediu incepand cu 1.01.2016(CAF1 CET Sud) si 9.922.000 2.200.000 01.07.2020(Caf-uri CET Centru) pa energetica a cladirilor, din 471.950.226 103.890.000 1. Reabilitarea retelei interioare de alimentare a 66.980.030 imobilului cu apă caldă si cu agent termic de m 14.740.000 incălzire-racordare orizontala 2.Contorizare individuala, robinete termostatate, 59.754.920 13.150.000 cutie distributie, bucla de masura. 3. Reabilitarea termica a cladirilor 345.215.276 76.000.000 Total general 1.058.483.979,00 | 232.982.400 În suma totala precizata mai sus sunt cuprinse si sumele care sunt in faza de aprobare pentru finantare POIM ,reactualizandu-se documentatia de finantare conform Ghid POIM, documentatia fiind intocmita si aprobata conform Ghid POS Mediu. Valoarea lucrarilor de reabilitare retele termice primare si secundare conform devizului general din SF-ul ce face parte din documentaţia de finanatre este de 26.864.605 euro. Reducerea valorilor aferente lucrarilor de reabilitare energetica a cladirilor fata de valoarea din revizia din anul 2013, este cauzata de faptul ca se refera numai la numarul de apartamente racordate in prezent la SACET(31.12.2016) si care nu sunt izolate tremic (44.500apartamente, comparativ cu anul 2013 cand numarul de apartamente luat in calcul a fost de 74.400). Valoarea este in schimb mai mare decat cea din strategia elaborata in luna 172
- Actualizarea strategiei de alimentare cu a COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a wm TERMOFICARE COLTERM S.A, Municipiului Timisoara 2016 COLTERM S.A, februarie 2009 deoarece in acesta lucrare s-a considerat ca se executa reabilitarea energetica numai pentru 350 de blocuri. 14. MODALITATI DE FINANTARE Lucrarile care mai trebuie sa se realizeze se pot finanta astfel: A. Lucrari ce se pot finanta din etapa 2-a a cofinantarii UE(2014-2020)(POIM). Conform contractului incheiat cu Ministerul Mediului s-a intocmit documentatia de finantare aferenta etapei a 2-a de cofinantare din fonduri europene „iar in caietul de sarcinii aferent acestei licitatii pentru Municipiul Timisoara este prevazuta valaorea devizului general din studiul de fezabilitate de 26.864.605. Deoarece lucrarea de reabilitare retele termice primare si secundare nu s-a putut contracta si realiza în prima etapa de finantare, in prezent se actualizeaza documentatia de finantare conform cerintelor ghidului POIM, urmand ca finantarea sa se faca din acest pogram operational. Lucrarile care trebuie executate si se vor finanta din acesta etapa a 2-a, sunt urmatoarele : Tabel 48 1, Reabilitare retele termice | 26.864,606 | In prezent este in faza de primare si secundare, incheiere contract pentru conform prioritarii prevazuta actualizare documentatie in SF de finantare, procedura de contractare fiind incheiata. Total 26.864,606 B. Lucrari care mai trebuie executate si modalitati de finantare. Aceste lucrari, care in fond au un efect economic important pentru ca, contribuie la reducerea pierderilor in retele termice si deci reducerea costului energie termice la consumator si a cantitatilor de emisii evacuate in atmosfera, sunt: 173 | j | | i
> Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a dum TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 | COLTERM SA. Tabel 49 Reabilitare retele termice | 85.828,6 Valoarea este stabilita ca primare si secundare diferenta intre valoarea total necesara cuprinsa in prezenta reactualizare a strategiei si valorile lucrarilor care s-au executat sau sunt prevazute a se executa cu finantare POIM 2. Reabilitare puncte termice 10.099,2 Lucrari in surse 4.100,0 4. Lucrari pentru respectare| 2.200,0 cerinte de mediu Total 102,227,80 Finantarea acestor lucrari, tinand seama de faptul ca este necesara execuatrea acestor lucrari intr-o perioada de 10 ani, in ordinea stabilita de starea tehnica actuala si evolutia acesteia (anual se vor executa lucrari in sistemul de transport si distributie in Zonele si pe tronsoanele pe care s-au inregistrat cele mai multe interventii accidentale), finantarea se poate asigura din urmatoarele surse: a) din bugetul operatorului, cap. reparatii, avand in vedere ca lucrarile executate în centrale vor reduce necesarul la acest capitol; deci din bugetul propriu al operatorului, capitolul reparatii se pot executa lucrari in perioada 2018-2028 in valoare de 8 mil.Euro. Riscurile in cazul acestei finantari sunt: - nu se aproba pret de vanzare a energie termice la nivelul costurilor, astfel ca operatorul va fi obligat sa reduca costurile, inclusiv pe cele de reparatii; - pretul de vanzare al energiei electrice la care se adauga si bonusul nu vor acoperii costurile, caz in care operatorul va fi obligat sa reduca costurile, deci si pe cele de reparatii. 174
Actualizarea strategiei de alimentare cu COMPANIA LOCALĂ DE energie termică a d m TERMOFICARE COLTERM S.A. Municipiului Timisoara 2016 - neincasarea contravalorii energiei termice livrata consumatorilor ceea ce va conduce la lipsa lichiditatilor pentru executia lucrarilor; din datele prezentate de catre operator pentru revizia strategiei rezulta un nivel ridicat al creantelor, ceea ce arata ca nu si-a incasat integral contravaloarea energiei facturate. b) Fondul de mediu la care contribuie toti poluatori, inclusiv operatorul SC. COLTERM SA „ pentru cantitatile de emisii evacuate in atmosfera 2; din acest fond se finanteaza numai lucrari de depoluare, ori reabilitarea sistemului de transport si distributie conduce la reducerea pierderilor, deci a reducerii cantitatii de combustibil ars si ca urmare a cantitatii de emisii evacuate in atmosfera; din aceasta sursa de finantare se pot obtine o suma de circa 7 mil.Euro (suma minima pe care operatorul o va plati in perioada de 10 ani in care se vor executa lucrarile). Riscul acestei finantari consta in faptul ca finantarea sa nu fie aprobata, desi se utilizeaza pentru imbunatatirea unui serviciu de utilitate publica. c) incepand cu anul 2013, conform Directivei 2003/87/CE, amendat de Directiva 2010/29/CE, art.10, SC Colterm SA, vor trebui sa cumpere un nr. de certificate de emisii de CO2 egal cu diferenta intre cantitatea real emisa si cea alocata gratuit; alocare gratuita s-a asigurat numai pentru energia termica, dar cantitatea scade anual cu 10% pana in anul 2020; nu s-au alocat gratuit certificate pentru energia electrica. Sumele ce vor proveni din vanzarea certificatelor se vor aloca de catre UE, statelor membre, iar acestea nu vor putea folosi aceste sume decat pentru investitii in depoluare. Deci, si din acest fond se pot finanta lucrarile de reabilitare a retelelor termice, pana la o valoare de circa 15 mil.Euro suma minima pe care SC Colterm SA o va plati pentru plata certificatelor de CO2. Riscul acestei finantari consta in faptul ca statul roman sa nu finanteze acest tip de lucrari. d) Finanatre din bugetul de stat prin program "termoficare 2009-2020”. Este in curs de aprobare suma de 800.000 euro, finantarea totala putand ajunge la circa 5 mil.euro. e) Finantare din bugetul local in conditiile in care, serviciul public de alimentare cu caldura in sistem centralizat este responsabila administratia locala. Suma care ar trebui asigurata din bugetul local intr-o perioada de 20 de ani este de circa 67,2 mil.euro. In situatia in care bugetul nu permite alocarea cestei sume va trebui ca Primaria Timisoara sa contracteze un credit pentru acoperirea acestei valori. Riscul acestei finantari o reprezinta posibilitatea 175
Rl * COMPANIA LOCALĂ DE qm TERMOFICARE COLTERM S.A. COLTERM S.A Actualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Timisoara 2016 contractarii creditului, functie de gradul de indatorare al Primariei si nivelul de garantii solicitat de catre bancile finantatoare. In plus aceasta finantare conduce la cresterea valorii cu, costul creditului. 176